UN PENSIONAR SĂRBĂTORIT – PROFESORUL GHEORGHE GHERMAN

 Prof. Teodor EPURE

 ,,Un învăţat are două datorii: să înveţe el,

necontenit şi să înveţe necontenit pe alţii” (N. Iorga)

 Când soarele dogorea puternic şi-şi arunca razele sale strălucitoare, aproape ucigătoare, la miezul zilei şi când natura îşi revărsa din belşug bogăţia de viaţă, uşile Şcolii Generale nr.1 Vorniceni se deschise larg pentru a primi invitaţii care să-l felicite pe domnul profesor Gheorghe Gherman cu ocazia ieşirii sale la pensie.

Şcoala curată, luminoasă, se umplu deodată de armonia glasurilor pătrunzătoare a persoanelor invitate: colegi, rude, prieteni, reprezentanţi ai cultului ortodox şi ai conducerii comunale. Deodată glasurile invitaţilor au încetat. Se aşternuse peste tot o linişte deplină, iar profesorul Teodor Epure deschide adunarea de festivitate şi arată: ,,În calitate de fost profesor al domnului Gheorghe Gherman, pentru mine, este o mare bucurie şi satisfacţie să deschid această adunarea consacrată sărbătoririi ieşirii la pensie. Este un moment înălţător, un moment sublim în care sufletele noastre vibrează de frumuseţile chipurilor persoanelor dragi de care şcoala se desparte în momentul de faţă. Este o zi aşteptată de profesorul Gheorghe Gherman, o zi încărcată cu nebănuite emoţii, o zi care marchează sfârşitul unei cariere didactice şi începutul unei noi vieţi – aceea de pensionar. Întâlnirea pentru ultima dată cu şcoala, cu colegii, cu foştii săi dascăli va rămâne o amintire vie în memoria sa.

Profesorul Gheorghe Gherman a pus umărul şi sufletul pentru ca şcoala să fie aşa cum a dorit. Ţinta sa a fost să aibă loc un învăţământ legat de realitate, de îmbunătăţirea calităţii sale şi de care să beneficieze toţi elevii. A dorit să aibă elevi cu capacităţi clare de adaptare la schimbări, cu educaţie aleasă în societate şi familie.

Dornic de desăvârşire şi-a perfecţionat mereu cunoştinţele sale de specialitate şi de didactică pedagogică promovând cu rezultate foarte bune examenele de definitivat, gradul doi şi gradul întâi. Pe lângă activitatea didactică şi pedagogică, profesorul Gheorghe Gherman are şi o bogată activitate în domeniul cercetării ştiinţifice, rezultate înserate în lucrarea: ,, Vorniceni – însemnată vatră strămoşească” apărută la Editura Agata, Botoşani, 2007. În concluzie, prof. Gheorghe Gherman a fost un adevărat dascăl rural, legat de viaţa sătenilor pentru că:

-         şi-a format o familie, rezultând patru copii, trei absolvenţi ai unor facultăţi, iar ultimul este elev în clasa a XI-a;

-         a construit o casă, a făcut o fântână, a botezat şi a cununat (printre invitaţii în sală se găsesc fini de botez şi de cununie);

-         a scris o carte, are o dorinţă permanentă pentru viaţa spirituală.

Aşa că, în mod simbolic, prof.. Gheorghe Gherman a predat ştafeta unei generaţii, dintre care, peste ani vor răsări noi cadre didactice talentate, care vor continua programul învăţământului nostru românesc.”

 În cuvântul său, profesorul Eugen Muraraşu, a arătat printre altele: ,,… este o satisfacţie şi o bucurie să ne amintim de activitatea didactică bogată a prof. Gheorghe Gherman. A fost un adevărat dascăl care şi-a servit şcoala, copii şi colegii de muncă. N-a spus niciodată că nu poate face un lucru şi că e greu de făcut. A fost un bun organizator, iar ca director a militat pentru prestigiul şcolii şi formarea unui colectiv didactic bine închegat. A fost angajat într-o activitate de cercetare ştiinţifică pasionată, studiind documentele istorice privind trecutul satului Vorniceni. De asemenea, a studiat clima locului său de naştere şi influenţa sa asupra vieţii omului. În cadrul comisiei metodice a venit totdeauna cu idei noi privind modernizarea învăţământului în şcoala vorniceneană.”

 Şi prof. Aurel Muraraşu arătă: ,,L-am cunoscut pe profesorul Gheorghe Gherman  de când era elev, pentru că i-am fost profesor. A fost un elev silitor şi cu bun simţ. După ce şi-a terminat studiile mi-a devenit coleg, subordonat (cât timp am fost director) dar şi domnia sa mi-a fost director. Am avut o colaborare colegială. A fost mereu preocupat de problema fundamentală a educării tinerei generaţii, de formarea viitorului om, problemă de actualitate vie. A avut o activitate culturală bogată. De aceea îndreptăm gânduri de preţuire faţă de tot cea aa realizat profesorul Gheorghe Gherman, pe cale didactică şi culturală.”

Părintele paroh, Ciprian Ivanovici arătase: ,,Profesorul Gheorghe Gherman a fost un adevărat sfătuitor sufletesc al copiilor pe care i-a educat în decursul celor 40 de ani de dăscălie şi i-a îndemnat să fie ascultători, buni, drepţi, cinstiţi, cu spirit de înţelegere faţă de colegi, faţă de aproapele. Profesorul Gheorghe Gherman a predat şi religia arătând cât de armonios se îmbină în sufletul unui copil dragostea de Dumnezeu cu setea de frumos şi curăţenia sufletului. De asemenea, a arătat că Evanghelia nu obligă ci sfătuieşte pe elevi zicând: <Cine are urechi de auzit să audă iar auzind să nu socotească grea sarcina de a învăţa sau de a asculta>. Profesorul Gherman este un bun creştin. Este un participant activ la slujbele religioase care se desfăşoară la Biserica nouă şi ajută mult pe cântăreţul bisericii. Timp de 20 de ani, a organizat frumoase programe artistice închinate ,,Zilei eroilor”.

În timp  ce oratorii îşi depănau cuvintele, profesorul Gheorghe Gherman îşi ştergea lacrimile de pe faţă şi culegea suspinele de pe buze, iar inima în care soarele pătrunsese cu razele lui fierbinţi se făcea foc de încălzire pentru laudele aduse de colegi, mulţumit de activitatea desfăşurată în cei 40 de ani închinaţi şcolii. Asemenea sărbătoare festivă reprezentă o pagină de neuitat în jurnalul activităţii noastre didactice, un bun prilej de a îndeplini dorinţa generaţiilor anterioare.