Vorniceneanul

Bine aţi venit!



Meniu

Eşti aici: Prima pagină // Fii din Vorniceni // UN PĂDURAR NEOBOSIT

UN PĂDURAR NEOBOSIT

UN PĂDURAR NEOBOSIT
Interviu cu tehnicianul silvic, Mihai Volari
Autor, prof. Teodor Epure

La Dumbrava– Domnule Volari,am aflat că lucrați cam de mulți ani în domeniul silviculturii. De la început aș dori să-mi spuneți mai întâi ce școli ați urmat pentru a îndeplini această funcție ?
– Am absolvit Liceul Silvic din orașul Câmpulung Moldovenesc în anul 1993 iar în perioada 2001-2003 am urmat cursurile Școlii Postliceale ale aceluiași liceu, în specialitatea tehnician silvic. Sunt angajat al Ocolului Silvic Dorohoi încă din anul 1996 la Cantonul Silvic Vorniceni, din cadrul districtului silvic Suharău și sunt titular de canton.
– Ați pomenit numele de canton, vă rog să-mi spuneți din câte trupuri de pădure se compune cantonul pe care-l conduceți ?
– Cantonul Silvic Vorniceni este format din trei trupuri de pădure : trupul Vorniceni, cu o suprafață de 155 hectare, sau cum i se mai spune, pădurea Davidoaia, trupul Dorobanți-Nicșeni, cu o suprafață de 48,8 hectare, trupul Holm, cu o suprafață de 8,4 hectare și din două trupuri de terenuri degradate, care nu sunt împădurite, fiind distruse în totalitate după revoluția din 1989 și transformate în pășuni.
– Ați luat în primire cantonul în anul 1996. În ce stare se afla în acel moment și ce lucrări ați efectuat ?
– Am preluat această funcție într-o perioadă în care nicio persoană cu studii de specialitate nu dorea acest post, deoarece era un canton cu probleme deosebite privind paza pădurii iar condițiile de locuit nu erau corespunzătoare . Ca să-mi pot face meseria de pădurar trebuia să locuiesc în sediul acestui canton care era compus din două camere de locuit cu hol pe mijloc și fără curent electric. Începând cu anul 1997, prin alocarea de fonduri din partea ocolului Silvic Dorohoi, sediul de Canton Silvic Vorniceni a intrat într-un proces de modernizare : am extins suprafața de locuit la 4 camere și o bucătărie, am schimbat acoperișul și s-au executat diverse zugrăveli. Realizarea cea mai importantă a fost electrificarea acestuia, în anul 1999. Chiar de la începutul activității mele de pădurar am dus o muncă de conștientizare a locuitorilor din satele Davidoaia, Dealu Crucii și Vorniceni, privind importanța pădurii în viața comunității și ocrotirea acesteia prin stoparea tăierilor ilegale de arbori.
– În cele trei trupuri de pădure aveți și proprietăți private. Cum se realizează paza acestora ?
– Din totalul suprafeței de 247 hectare de pădure pe care o am în gestiune, 211 hectare se află în proprietatea statului, 28 hectare formează proprietate persoane fizice iar 8,4 hectare proprietate persoane juridice. Pădurea persoanelor fizice și a persoanelor juridice este preluată în pază de către Ocolul Silvic Dorohoi, pe bază de contract anual. O preocupare de bază a activității mele este asigurarea pazei proprietății private pe care o realizez prin patrulări zilnice și prin păstrarea documentelor contabile la zi și a contractelor de pază încheiate cu proprietarii, precum și prin păstrarea unor relații de bună comunicare cu proprietarii de pădure.
– O vorbă din bătrâni spune că dacă iei un lucru dintr-un loc, trebuie mai târziu să pui ceva înapoi, cu alte cuvinte, cum realizați întinerirea pădurii ? Ce soiuri de arbori plantați ?
– De la preluarea acestei funcții și până în prezent, în fiecare primăvară și toamnă am efectuat împăduriri cu puieți forestieri pentru a întineri pădurea. Împăduririle le-am făcut în suprafețele unde s-au efectuat tăieri de arbori. Pentru aceasta, am folosit diverse specii forestiere : stejar, cireș, frasin, paltin, ulm, salcâm și sălcioară, în funcție de structura terenului existent pentru împădurit.
– Cum procedați ca să asigurați sănătatea pădurii ?
– De regulă se marchează arborii uscați, rău conformați sau cei care sunt în curs de uscare, realizându-se astfel igienizarea pădurii, așa cum o numim noi, silvicultorii. Acest lucru este foarte important pentru starea fito-sanitară a pădurii întrucât arborii uscați constituie un mediu propice pentru dăunătorii pădurii.
– Ce animale sălbatice trăiesc în pădurea Vorniceni și cum vă ocupați de ele ?
– În pădurea pe care o administrez trăiesc următoarele animale : căpriorul, iepurele, vulpea, viezurele și apariții sporadice ale porcului mistreț. Mă preocup mereu de asigurarea hranei complementare pentru vânat, prin administrarea de lucernă, fân natural, porumb, toate așezate în locuri speciale.
– Cum își organizează activitatea un pădurar în decursul unui an de zile ?
– Preocuparea principală în anotimpul primăvara este întinerirea pădurii, urmează apoi o perioadă de efectuare a unor sondaje, prognoze, estimări ale evoluției dăunătorilor arborilor, întrucât primăvara este sezonul când toate vietățile prind viață. Apoi se efectuează controalele de fond în fiecare trup de pădure, ocazie cu care se inventariază toți arborii tăiați ilegal și modul lor de justificare și nu în ultimul rând marcarea tuturor arborilor ce urmează a fi tăiați și valorificați ulterior. În timpul verii realizăm lucrări de întreținere a plantațiilor respective : prașila puieților, recoltarea și depozitarea furajelor necesare pentru efectivele de vânat, întreținerea culturilor din pepinieră pentru obținerea de puieți necesari prin campaniile de împădurire, recoltarea și uscarea plantelor medicinale, cum ar fi floarea de soc, floarea de tei, floarea de salcâm, sunătoarea, coada șoricelului. În anotimpul toamna efectuăm mai întâi controlul anual al împăduririlor, adică numărăm prin sondaj puieții pentru a vedea câți s-au uscat, câți s-au prins și câți urmează a fi înlocuiți în anul următor, după care recoltăm fructele de pădure, cel mai important sortiment fiind măceșul, care constituie o sursă importantă de venituri. Și în timpul iernii avem acțiuni importante de realizat : efectuarea pazei fondului forestier de stat și privat, deschiderea căilor de acces a vânatului la locurile de hrănire în cazul căderilor de zăpadă și altele. Pe lângă activitățile arătate, pădurarul aduce unității venituri prin valorificarea materialului lemnos pe care-l are în gestiune, a plantelor medicinale și a fructelor de pădure.
– În activitatea dv. de pădurar ați participat la vreo acțiune colectivă de vânătoare ?
– Am participat. Acestea sunt organizare de ocolul Silvic Dorohoi, în anumite zile și pe anumite zone, pe bază de autorizație de vânătoare, în funcție de vânatul urmărit și încadrarea în perioada legală a sezonului de vânătoare. Precizez că vânatul recoltat se face pe baza unui plan bine întocmit de Ocolul Silvic Dorohoi și aprobat de Direcția Silvică Botoșani.
– În încheiere vă rugăm să ne arătați care sunt satisfacțiile unui pădurar?
– O mare satisfacție ar fi să las urmașilor mei o pădure tânără și de viitor. Nu este mulțumire mai mare pentru silvicultor decât aceea de a înființa o plantație de la început și până la realizarea stării de masiv închis, adică darea acestuia în producție sau, pe înțelesul tuturor, de la semănarea unei ghinde în pământ într-o pepinieră, răsărirea acesteia, creșterea puietului 2-3 ani în pepinieră și apoi plantarea lui în teren și formarea tinerei păduri.
– Vă mulțumesc pentru timpul acordat și vă doresc multă sănătate și succese deosebite în realizarea obiectivelor personale și profesionale.

Etichete: , , , ,

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2015 Revista Vorniceneanul.Toate drepturile rezervate.

Revista Vorniceneanul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.