Vorniceneanul

Bine aţi venit!



Meniu

Bine aţi venit!

Revista VORNICENEANUL este o publicaţie locală pusă în slujba fiilor satului Vorniceni.
Fondatorii publicaţiei îşi propun să insereze în paginele sale un conţinut, care să vorbească despre fiii Vornicenilor, cu viaţa şi faptele lor.
Cel mai important element al unei comunităţi – omul, de cele mai multe ori, este neglijat.
Cinstirea şi păstrărea memoriei fiilor satului Vorniceni pentru faptele şi contribuţia lor în cadrul comunităţii este, defapt, obiectivul major al acestei publicaţii.

Vorniceneanul
Primit pentru publicare: 28 iun.2015 Autor: Ion N. OPREA Publicat: 28 iun.2015 Cordăreni, Album foto-turistic, 2014 Sub egida Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Autoritatea Naţională pentru Turism prin  Direcţia Gestionare Fonduri Comunitare pentru Turism, beneficiar  comuna Cordăreni, judeţul  Botoşani, a realizat şi difuzat “Albumul foto-turistic – Resursele  turistice ale comunei Cordăreni” – material realizat în cadrul proiectului “Tradiţii folclorice”, aprilie 2014. Structurat pe mai multe capitole, la care ne vom opri, în dimensiune 21-30 cm.,  textul şi fotografiile încântă nu doar oaspeţii, turiştii veniţi la Cordăreni să le viziteze localitatea, ci şi gazdele, gătite de sărbătoare, care îi primesc  jovial, cu strămoşescul “Bine aţi venit pe meleagurile noastre!” Un album care nu ar trebui să lipsească factorilor economici, instituţiilor, din nici o gospodărie a cărei membri se declară localnici,... 
Vorniceneanul
 CARTEA Carte mândră,sfântă și semeață Ești prietenul nostru de viață, Comori aduni împlinind tezaur, În ale tale coperți din vremuri de aur.   Ești oglindă, rază diafană, Ai crescut sub cerul senin fără prihană, Carte de aur a istoriei senine Foc nedeslușit care în suflet învie.   Ai intrat pe poarta unei lumi fabuloase, Spațiu arhaic al vieții miraculoase În fața ta mă simt atras de o chemare În momente de liniște și de cădere.   E grădină între palme calde, Îmi lasă lumină să mă scalde, Mă furișez în ea pe fiecare filă Și-mi pare timpul zămislit din clorofilă.   Cartea transformă conștiința, omenirea, Gata să-mi aducă fericirea, E crezul meu în care viețuiesc Și din copilărie o slăvesc.   Carte, mi-e dor tot timpul de tine, Sunt soldatul tău ce în inimă își ține Legământ de credință în tine Când oglindești adevărul unor destine.  
ZIUA DRAPELULUI NAȚIONAL AL ROMÂNIEI. ARBORAREA TRICOLORULUI – UN ACT DE ÎNALTĂ RESPONSABILITATE !
ARBORAREA TRICOLORULUI – UN ACT DE ÎNALTĂ RESPONSABILITATE ! Autor,  Paul-Mircea Iordache  Ziua Drapelului Național al României, 26 iunie – ne oferă imagini cu străzi pavoazate cu însemnele naţionale, Tricolorul fiind omniprezent. Dar, arborarea Tricolorului cere o rigoare deosebită, pe care, mulţi din cei implicaţi în acest act nu o cunosc sau o ignoră. Aş face o paralelă, firească, dealtfel, între o icoană şi drapelul naţional – Tricolorul fiind o veritabilă icoană a neamului românesc!…Şi, continuând, aş spune că, o icoană este aşezată, cu grijă, în poziţie normală – nu răsturnată –, pe peretele de răsărit al camerei, într-o zonă apropiată de tavan şi fără ca, alături,să se aşeze şi elemente decorative incompatibile. Aşa-i ?… Dar Tricolorul, dacă, şi pe el , îl vedem ca icoană,… ca icoană a neamului, atunci, cum îl arborăm?… Problema aceasta ţine de conştiinţa de neam şi de nivelul de educaţie,... 
Vorniceneanul
PALMELE OLARULUI Când olarul a frământat lutul ascultător, A strâns lumină sub pleoapa ochilor, A-nțeles ființa de tezaur a lutului, Și-a modelat-o sub aripa cerului. Când dragostea face din lut numai minuni Cu palmele îl mângâie când se aprind lumini, Își ia în căușul palmelor lumina, Și prelucrează lutul cu toată rațiunea. Noblețea muncii de milenii,a descoperit Neliniștita trudă-n atelier a găsit, Cu acea povară s-a perfecționat, Lutul însuși în marmoră l-a transformat. E uimitor cum ajunge fără vocație, Să înfăptuiască ceramică din dragoste, Să trăiască sentimentul tonic apăsător, Că ceramica e tradiția unui popor. De mii de ani olarul a făcut oale, Însă lutul rămâne urât fără suflare, Dar fără conștiință e călcat în picioare, Când mintea îl modelează din eroare.
Vorniceneanul
Data: Tue, 2 Apr 2013 00:23:02 +0300 [00:23:02 EEST] De la: Angela Nicolae Subiect: Vorniceneanul: Domnule Leampar v-ati gandit mult la o asemenea investitie ?! (n.r. statuia ,,Lupoaica și gemenii”) Credeti ca oamenii acelui sat au nevoie de statui ! Oare sa fie un brand al comunei ?Este un proverb \” Ce ii lipseste chelului ? Tichia de margaritar\” Asa si oamenilor din acel sat, amarati si neajutorati. Daca tot vreti sa va afirmati , faceti apa curenta ,canalizare si multe altele proiecte importante . Scoateti oamenii aceia din intunericul cel duce ca in evul mediu. Pacat ,ca este o zona frumoasa ,acolo am copilarit si imi pare rau ca inca acei oameni duc o viata neschimbata.Il felicit pe domnul Corliciuc Ovidiu ca a realizat ceva in timpul mandatului si pe acesta cale ii urez multa sanatate , mi-a fost un bun profesor si diriginte nu il voi uita niciodata .
Liceul Vorniceni, promoția 1970
Foto postat de ©Iustin Tristea Promoția Liceului teoretic Vorniceni, 1970  
Vorniceneanul
Primit pentru publicare, mai 2015, de la autor, Costică BÂGU – absolvent al Liceului Teoretic Vorniceni, promoția 1969 Re-revedere Viața ne-a permis prieteni să ne revedem din nou Prin aceste săli de clasă ce păstrează ca ecou Pașii noștri de-altă dată țipetele de copii, Sosiți din diverse sate, mai sfielnici sau zglobii, Ce veneau la astă școală, dornici foc, nevoie mare Să învețe despre lume, despre viață, despre soare, Căci copii eram pe-atunci, veniți din școli diferite, Serioși, dornici de carte, unii cu idei trăsnite. Iar o mână de profesori dedicați cu suflet mare Încercau să ne explice lumea cu a ei splendoare, Tainele acestei vieți sau istoria străbună. Însă noi ca toți elevii ne era gândul la lună; Ce istorii, ecuații, fizică sau chiar chimie? Când colega de-alături e simpatică, zglobie Sau colegul, -Vezi Marița? Seamănă cu Alen Delon. L-am visat chiar astă noapte. Ne plimbam pe un peron. Musai mâine, la ora-n clasă, am... 
Vorniceneanul
VETERANUL El e tot ce avem mai drag pe lume, Și-l iubim ca pe un adevărat părinte, E viteazul din poveste ce-a luptat, Și niciodată arma din mână n-a lăsat. Cu sufletul demn, fața luminoasă, Gârbovit și-albit ca zăpada neatinsă, Câte-o lacrimă varsă,când aude, Imnul,Presărați pe-a lor morminte. Cu ochi albaștri ,cu privirea clară, Cu fața suptă,pală,ca de ceară, Își dorea să coacă acasă pâine dulce, Și să fie alături de nepoți ferice. A trăit în focul luptei amare, Când-își îngropa ortacii ,trimitea scrisoare Mototolită,rudelor să știe, Cum e o salvă inamică în tranșee. Își aduce aminte de retrageri, Ieșiri din încercuiri,înaintări, Cum a sprijinit lângă un stejar secular, Un ortac cu viața retezată în zadar. Cu inima română,integru,generos, A luptat pentru un trai mai luminos, A clădit viitorul din piatră și humă, Ce grea i-a fost povara anilor din urmă. N-a cerșit,n-a plâns și niciodată n-a crâcnit, A luptat... 
Vorniceneanul
LANUL DE GRÂU Cu ochii reci de pește clipindu-mi viclean, Priveam cum soarele se-neacă după deal, Cum spicul stă suflet lângă suflet în lan, Iar păsările cristaline stau pe-un ram. Țăranul simte cum murmură pământul, Știe când de unde și cum bate vântul, El a făcut să crească spicul înalt și bogat, Pentru el lanul de grâu nu e lucru complicat. Simte cum noaptea, bobul de grâu intră în case, Cu o cavalerie de spice luminoase, Mai întâi cu o unduire ușoară, Și apoi cu un miros dulce de floare rară. A scos bobul întreg din chingile unor geruri, Din capriciile unei primăveri întinse, Din lipia unei veri, toate au fost învinse, În clipele de aur ale marilor vise. Lanul de grâu e avuția tuturor, Vis al câmpului mărginit,biruitor, Unde-și scaldă privirea orice trecător, Admirând lanul de spice aromitor.
Vorniceneanul
Mediul școlar, la Vorniceni Reîntâlnire de suflet: promoțiile liceului E o obișnuință, ca anual, la Vorniceni, prin grija directorului școlii (urmașa liceului teoretic), prof. Eugen Murarșu, să se organizeze întâlnirea foștilor liceeni din Vorniceni. Sâmbătă, 30 mai 2015, vor fi prezenți aici, la fostul liceu, azi școală gimnazială, cei care au rătăcit după absolvire prin diferite locuri și  îndeletniciri diverse, ocupații profesionale, în cele mai multe cazuri, cu serioase răspunderi sociale. Acțiunea va cuprinde o agendă adecvată: – între orele 8-9, primirea invitaților; – pâna la ora 10, se vor vizita localurile școlilor și, recent înjghebat, ,,Muzeul de etnografie a comunității locale Vorniceni”, organizat prin osteneala cadrelor didactice din comună sub coordonarea directorului Murarașu; – apoi, 10 -11, va fi un curs festiv și după aceasta va urma reînprospătare socializării, un protocol  de ospitalitate tradițională a... 

Drept de autor © 2009-2015 Revista Vorniceneanul.Toate drepturile rezervate.

Revista Vorniceneanul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.