Vorniceneanul

Bine aţi venit!



Meniu

Eşti aici: Prima pagină // Fapte recente // O MONOGRAFIE A OIERITULUI

O MONOGRAFIE A OIERITULUI

O MONOGRAFIE A OIERITULUI
Autor, Prof. Gheorghe GHERMAN

„Satul Vorniceni este într-o hârtoapă… Oamenii sunt muncitori… Ei au vite şi mai ales oi… Din laptele oilor oamenii fac caşcaval şi brânză zisă sburată… Mulţimea cultivatorilor face brânza ordinară şi urdă…” (I. Ionescu de la Brad, Agricultura din judeţul Dorohoi, 1865).

Oaia, animalul drag tuturor, din mai toate gospodăriile ţărăneşti, a fost dintotdeauna nu numai sursă de hrană ci şi de „suflet” din sufletul neamului românesc. Balada populară „Mioriţa” o regăsim în tot mai multe variante, pe meleagurile româneşti.

„Dar cea mioriţă
Cu lâna plăviţă
De trei zile-ncoace
Gura nu-i mai tace
Iarba nu-i mai place.
…………………………………
-Drăguţule bace!
Dă-ţi oile-ncoace
La negru zăvoi
Că-i iarbă de noi
Şi umbră de voi
Stăpâne, stăpâne,
Îţi cheamă ş-un câne
Cel mai bărbătesc
Şi cel mai frăţesc
…………………………………

Această fiinţă a păşit încet, încet după stăpânul ei, însoţită de câine, al doilea prieten al ciobanului, şi nu o dată s-au adunat în jurul lui, care cânta din fluier.

Transhumanţa, specifică activităţii de oierit are rădăcini adânci în istoria din Carpaţi. „Vehicularea” turmelor de oi de la câmpie la munte şi invers a lăsat importante „urme” materiale descoperite în săpăturile arheologice, dar şi în limba noastră.
Salutăm ideea domnului Haisuc Constantin, originar din Vorniceni, judeţul Botoşani, de a alcătui o monografie a oieritului, care este nouă, cel puţin în această parte de ţară.

Lucrarea „Oieritul din satul Vorniceni” vine să „umple” încă un gol în cunoaşterea vieţii unui păstor, alături de turma sa, cu bucuriile şi necazurile sale. El îşi alină „durerile” cântând din fluier, doine, sculptând băţul, în care se sprijină orice cioban, alcătuind doine de jale şi de dor.

Mielul lui Dumnezeu, Domnul nostru Iisus Hristos ne dă, permanent, povaţa:
Învaţă de la ape să nu dai înapoi
Învaţă de la umbră să fii smerit ca ea,
Învaţă de la stâncă să-nduri furtuna grea
Învaţă de la Soare ca vremea să-ţi cunoşti
Învaţă de greier când singur eşti să cânţi
Învaţă de la lună să nu te înspăimânţi
Învaţă de la floare să fii gingaş ca ea,
Învaţă de la oaie să ai blândeţea sa…
Învaţă de la tineri dorinţa de-a iubi
Învaţă de la vârstnici răbdarea de-a trăi. (…) iulie 2008

Etichete:

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2015 Revista Vorniceneanul.Toate drepturile rezervate.

Revista Vorniceneanul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.