Vorniceneanul

Bine aţi venit!



Meniu

Eşti aici: Prima pagină // Fii din Vorniceni // LENUȚA FRUNZETE: ,,Învățătorul a fost, este și va fi depozitarul comorilor adâncului “

LENUȚA FRUNZETE: ,,Învățătorul a fost, este și va fi depozitarul comorilor adâncului “

Primit pentru publicare: 22 mart.2015
Autor: Teodor EPURE
Publicat: 24 mart.2015

LENUȚA FRUNZETE
,,Învățătorul a fost, este și va fi depozitarul comorilor adâncului

Motto: “Munca este condiția vieții,scopul îi este înțelepciunea și fericirea ,răsplata.”   Schiller

                              Anii se cern peste frunte.peste fiecare meserie,dar numai într-o singură profesie poți bea însă din apa veșnicei tinereți : cea de învățător.Și cine a atins o dată cu buzele acest izvor miraculos,rămâne marcat pe viață de nostalgia copiilor care,după cei șase-șapte ani de acasă,fac,în pragul școlii,primii pași în lume.Învățătorul educă și dăruiește generațiilor tinere știință dar și umanitatea lui, este cel care uită la catedră de el,de viața lui,de propriile griji,de propriile amărăciuni sau neîmpliniri având doar unică grijă creșterea,modelarea și formarea celor care în viitor ,vor răzbuna și vor împlini tot ce n-a împlinit prezentul.Dintotdeauna învățătorul a comunicat de la catedră cunoștințe și învățături desprinse din eforturile milenare ale umanității și a comunicat,în mod inevitabil gândurile și reflecțiile proprii.O viață întreagă el este în contact direct cu generațiile ce se perindă,le observă permanențele sufletești și de comportare.Știe să și învețe de la elevi,nu numai sâ-i învețe.În școală,tatăl copilului este dascălul,care decide cu ajutorul calificativelor cine va fi mai târziu muncitor de înaltă calificare,contabil,învățător,artist,inginer sau savant.

Stau de multe ori și mă întreb ce flori suave ale recunoștinței a primit învățătoarea Lenuța Frunzete cu ocazia încheierii anilor școlari și a terminării unor generații de elevi.                      Lenuța Frunzete s-a născut la 21 August 1964,în comuna Vorniceni fiind al cincilea copil din cei șase ai lui Vasile și Eugenia Frunzete , oameni gospodari , apreciați de comunitatea vorniceneană.Mama sa era o ființă smerită,pașnică,blajină,echilibrată,care radia bucurie,liniște lăuntrică și o infinită bunătate.Era gata să înfrunte cele mai mari greutăți pentru a veni în ajutorul celor șase copii.Tatăl său,Vasile Frunzete,era un țăran călit de vânturi și ploi,mergea la treabă cu pieptul înainte,iar trupul său parcă împingea în față un plug nevăzut despicător de brazde.Îmbrăcat în cămașă țărănească oprea caii la marginea unui lan de grâu verde,se prăbușea în el ca într-o apă,stătea așa răstignit să-l asculte cum crește închipuindu-și bolta imensă pâîne proaspăt scoasă din cuptor spre îndestularea întregii comunități vornicenene.Atât mama cât și tata iubeau foarte mult copiii fiind mereu preocupați să nu le lipsească nimic ,deși condițiile materiale nu permiteau acest lucru,și să învețe bine

.Lenuța și-a petrecut copilăria în satul Vorniceni,pe valea pârâului Morii,în apropiere de moara pe care o auzea în fiecare zi.A urmat primele clase primare la Școala generală nr.3 Vorniceni începând cu 15 septembrie 1970. Învățătoarea sa,Istrate Alexandra,era o ființă modestă,un adevărat pedagog desăvârșit,reușind să le dea elevilor primele noțiuni într-o atmosferă deosebit de agreabilă ceea ce a determinat pe elevi s-o iubească și s-o prețuiască mult,iar Lenuței i-a încolțit în minte găndul să devină învățătoare,având ca model învățătoarea sa : Era pe atunci un spirit competitiv, mergeam cu drag la școală , lecțiile frumoase desfășurate ,vocea caldă a doamnei învățătoare m-a determinat să-i urmez exemplul,, mi-a mărturisit Lenuța.Urmează apoi cursurile gimnaziale la aceeași școală din Vorniceni,unde a avut ca diriginte pe profesorul de limba și literatura română,Istrate Constantin,care a avut,,un rol determinant în pregătirea mea ca elev,în orientarea mea spre cariera didactică,a fost cel care a crezut în mine,iar munca sa neobositoare a fost și este răsplătită prin prețuirea și admirația pe care o avem noi,fiii satului ,pentru acest minunat OM,,

În anul 1978 se prezintă la examenul de admitere la Liceul Pedagogic din Botoșani și urmează cursurile acestei prestigioase școli.       Deși provenea de la țară a reușit să se ridice la nivelul elevilor proveniți de la școli cu renume din oraș,terminând prima treaptă de liceu cu rezultate foarte bune.Bucuria de a deveni învățătoare se termină aici pentru că la examenul de treaptă n-a reușit întrucăt s-a redus numărul claselor la treapta a II-a,astfel din patru clase la treapta I s-a aprobat o singură clasă la treapta a II-a , iar la redistribuire a optat pentru Liceul agroindustrial Șendriceni pe care îl termină în anul 1982,ca șef de promoție.În vara aceluiași an este repartizată la C.A.P.Vorniceni să lucreze în departamentul contabilitate.Ceea ce și-a dorit încă din copilărie și apoi în tinerețe(să devină învățătoare) s-a realizat după revoluția din decembrie 1989.După 1990 până în 1995 a fost contabil șef ,contabil pe probleme de muncă și asigurări sociale în cadrul D.G.A.I.A.Botoșani,iar începând cu ianuarie 1995 s-a angajat ca învățător necalificat la Școala generală nr.2 din Vorniceni.

În perioada 1998-2000 urmează cursurile la Institutul postliceal –profil învățători –educatoare pe care le termină cu media 9,62 prezentând lucrarea :,,Metode didactice utilizate în predarea și însușirea noțiunilor de sintaxă a propoziției la clasele primare ” În luna iulie 2000 a susținut și promovat examenul de titularizare în învățământ,fiind repartizată la Scoala nr.1 Vorniceni,iar în august 2002 a promovat examenul de definitivare în învățămănt.A devenit acea învățătoare care nu poate întârzia la ore,sau lipsi de la școală,nu se poate certa cu un coleg ,nu poate vorbi urât copiilor,fiind o fire foarte evlavioasă.Comportamentul său a devenit model pentru alții,iar adevărul său,izvor de înțelepciune,având o voință și o putere de muncă admirabile,o stăpânire și o siguranță care sunt atât de necesare unei învățătoare.

Este mereu preocupată pentru a-și perfecționa cunoștințele de specialitate, metodele de predare, fapte ce s-au realizat în anul 2006, când a promovat examenul de acordare a gradului didactic al II-lea în învățământ cu media 9,02, iar în martie 2011 a promovat examenul de acordare a gradului didactic I în învățământ cu media generală 10 (zece) și cu lucrarea metodico-științifică:,,Rolul structurilor morfosintactice în comunicare ”. După ani îndelungați de muncă la catedră , acumulând experiență cu fiecare serie de mici elevi pe care i-a condus aproape de fiecare dată din clasa I până în clasa a IV-a.a înțeles profund ceea ce știa încă din prima zi în care a lucrat ca învățătoare,că hotărâtor pentru întreaga școlarizare a fiecărui elev și pentru întreaga sa activitate ulterioară este modul în care predă și în care elevii își însușesc limba română. În toate activitățile cu elevii, a reușit să înalțe cu fiecare oră de curs o autentică odă limbii române. O autentică odă limbii române , pentru fiecare elev, pentru întreaga clasă , pentru toate generațiile. Am ajuns la concluzia că ”în învățământ se transpiră serios , iar o oră de curs este mai istovitoare decât o zi de lucru”.

Cine o cunoaște pe învățătoarea Lenuța Frunzete este în măsură să confirme că pregătirea și vocația sa pentru profesie i-au determinat succesul obținut în activitatea didactică desfășurată de peste 20 de ani . Cu vocație profesională, autoexigentă, plină de dăruire pentru meseria ei, exigentă cu elevii , învățătoarea Lenuța Frunzete nu a precupețit niciun efort de a înscrie pregătirea elevilor pe o treaptă superioară.

Învățătoarea Lenuța Frunzete este receptivă la nou ,își îmbogățește continuu stilul și metodele de muncă fiind mereu credincioasă ideii pe cât de nobilă pe atât de plină de adevăr că pasiunea și dragostea pentru copii constituie adevărata cheie a succesului în educație și instrucție.

Dorința sa de a-și perfectiona cunoștințele pedagogice și psihologice s-a manifestat începând din anul 2007 și până în 2010 cănd a urmat cursurile Facultății de psihologie-pedagogie obținând titlul de ”Licențiat în științele educației”

Prezența sa activă în mijlocul elevilor în activitățile extradidactice și extrașcolare, colaborarea strânsă în permanență cu familia i-au oferit mari posibilități pentru cunoașterea căt mai deplină a personalității elevilor.În prezent se află la cârma unei corăbii pe care au urcat 30 de pasageri mici și inocenți pe care va trebui să-i conducă spre cunoaștere și descoperire, spre începuturile unei vieți frumoase și cu realizări

Este măndră de misiunea sa mărturisindu-mi:”investesc în acești copilași ce-mi sunt încredințați spre educare și formare,investesc și efort și dragoste și speranță având certitudinea că vor ajunge oameni de seamă în viitorul comunității noastre vornicenene,Astfel,pot spune că mi-am realizat visul de a deveni învățătoare,chiar dacă puțin mai târziu,prin muncă și perseverență,cu încredere în mine și credință în Dumnezeu,de aceea sunt și voi fi depozitarul comorilor adâncului ,atât căt numai singur Dumnezeu va îngădui….”

 

 

Etichete: , ,

1 comentariu la acestă însemnare

  1. G. Chirila spune:

    Stiindu-ti firea pot spune ca; sustinute de credinta si speranta, idealurile care ti-au dat curajul de a razbi in viata au fost bunatatea, umanitatea si adevarul.
    Felicitari Nuta!
    Felicitari si urari de bine si sanatate Domnului profesor Epure pentru tot ce a facut si face pentru oamenii acestor locuri.
    Cu deosebit respect, Gheorghe (Ghita) Chirila.

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2015 Revista Vorniceneanul.Toate drepturile rezervate.

Revista Vorniceneanul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.