Vorniceneanul

Bine aţi venit!



Meniu

Eşti aici: Prima pagină // Fii din Vorniceni // GETA SLABU – o educatoare pentru acum și pentru mai târziu

GETA SLABU – o educatoare pentru acum și pentru mai târziu

GETA SLABU

O educatoare pentru acum și pentru mai târziu

Autor,
Prof. Teodor Epure
Tehnoredactare: C. Volari

 

Moto : ”Majoritatea oamenilor concep fericirea ca pe un element exterior lor. Ei așteaptă fericirea ca pe  un dar
din partea cuiva. O greșeală fundamentală. Fericirea, multă, puțină cât este, e în noi și nu ne-o poate da cineva.
Cineva nu poate decât să ne-o ia. Asta poate oricine și cu mare succes.”
                                                                                                                                    Ileana Vulpescu – ”Arta conversației”, pag. 176

Într-o zi de toamnă cu mult soare, am făcut o vizită la Grădinița nr.1 din Vorniceni, unde am fost întâmpinat cu multă căldură de către educatoarea Geta Slabu. Bucuroasă de prezența mea, cu zâmbetul ei senin, m-a condus în sala unde copiii își desfășurau activitatea. Erau copiii în ochișorii cărora am privit atent și am citit o bucurie desăvârșită, observând pe chipul lor zâmbitor numai speranță și fericire. În grădiniță am constatat că totul e orânduit cum se cuvine, peste tot miroase a curat. Am simțit, fără întârziere, mângâierea poveștii adevărate, care se ține acolo, din dragoste pentru cei 25 de prichindei. Educatoarea, ca să fiu sincer, simțea o fărâmă de emoție, vecină cu un sentiment de ușoară îngrijorare pentru că a preluat o nouă serie de copii și nu cunoaște bine valoarea acestor copilași atât de mici. Știe că o așteaptă un drum lung, dar nu se teme pentru că din experiența sa a constatat că sunt cuminți, valoroși și inteligenți. Pentru mine, a fost un prilej de mare bucurie să văd o grădiniță atât de bine gospodărită cu un ambient atât de adecvat realizării obiectivelor educației preșcolare.  E o mare satisfacție să întâlnești asemenea persoane care acționează cu temeinicie departe de aroganță și nepricepere. Cuvintele nu-și mai găsesc rostul pe hârtie așa că las tuturor celor care doresc să cunoască activitatea de la această grădiniță să pășească pragul acesteia. De altfel, educatoarea, Geta Slabu mi-a mărturisit  percepția sa despre acești copilași atât de mici: ” În ființa copiilor încap două lumi: una a unei candori și una a realității fruste, prima dizolvându-se treptat în a doua. Secretul copilăriei este visarea cu ochii deschiși” și totuși se întreabă retoric ”Cum ar fi lumea noastră, dacă am  visa  cu toții frumos”.

Geta Slabu a văzut lumina zilei la 12 mai 1960 în satul Vorniceni. Tatăl său Toader Pintile a lucrat o perioadă a vieții sale în domeniul construcțiilor iar mama Saveta în agricultură având în grija lor creșterea și educarea celor 3 fete. Doamna Geta aparține ca obârșie și catrăire a copilăriei și adolescenței acestei străvechi așezări de sub Dumbrava Înaltă, o așezare în care sătenii au un fel de a fi de aleasă frumusețe și cumpătare și sunt atrași fără îndoială de plutiri de zâmbet muiat în arome de struguri.

Cursurile primare le urmează în satul natal cu învățătoarea Maxim Aristița de care a fost fascinată de blândețea, frumusețea, bunătatea și dăruirea safiind cu adevărat un simbol al înțelepciunii și al tenacității. După terminarea cursurilor școlii gimnaziale a urmat prima treaptă clasa a IX-a – a X-a la Liceul Electrocontact din Botoșani, angajându-se apoi confecționeră la Întreprinderea Tricodava din București urmând în același timp și cursurile Școlii profesionale de confecții – îmbrăcăminte pe care le-a absolvit în anul 1980. În același an și-a întemeiat o familie frumoasă și respectabilă alegându-l pe Mihai Slabu pentru ca împreună să dea viață la un băiat, Dumitru-Alin, care în prezent lucrează în comunitatea europeană, iar nora sa educatoare la o grădiniță din Botoșani. După ce termină cursurile serale la un liceu de industrie ușoară din București s-a încadrat în învățământ ca maistru instructor,  moment în care obține și gradul definitiv în învățământ.

În anul 1994împreună cu familia părăsește orașul București în favoarea satului natal unde lucrează ca maistru-instructor în domeniul industriei ușoare la Școala de arte și meserii din Vorniceni având oportunitatea să insufle elevilor dragostea pentru meserie, învățându-i cum să îmbine utilul cu plăcutul. În anul 1996 a obținut gradul al II-lea în învățământ iar în perioada 2000 – 2003 este numită director al Școlii generale Dealu-Crucii din Vorniceni de către Inspectoratul Școlar Județean în semn de apreciere a competențelor sale profesionale. După obținerea gradului I în învățământ lucrează ca educatoare devenind în același timp studentă la Facultatea de Științe ale educației din Suceava la vârsta de 51 de ani. În anul 2013 ,s-a prezentat la examenul de licență cu lucrarea ”Metode activ-participative de predare-învățare a geografiei în învățământul primar” unde a obținut rezultate bune prezentându-se apoi și la examenul de titularizare în învățământ ca profesor pentru învățământul preșcolar.

De-a lungul întregii sale activități didactice a reușit să-și atragă toate generațiile de preșcolari, adolescenți, să creeze o atmosferă de lucru din care a eliminat stresul și inhibiția. A arătat iubirea față de copii prin conștiinciozitate, seriozitate, punctualitate, corectitudine, pregătire temeinică iar ei i-au dat acea plăcută senzație că munca sa nu a fost în zadar. În acele momente a uitat de tot ce-a fost greu, de toată truda și osteneala păstrând în suflet doar reușita lor care a bucurat-o enorm de mult. În toate activitățile desfășurate cu elevii s-a străduit să creeze un climat cald, plăcut, propice bunei desfășurări, o atmosferă în care copilul s-a simțit liber și prețuit la adevărata lui valoare. S-a bucurat de progresul fiecărui copil oricât de mic a fost, a găsit totdeauna un cuvânt de laudă stimulându-i și îndemnându-i să aibă încredere în forțele lor și să continue întrucât se aflau pe un drum bun. Despre progresul copiilor săi educatoarea Geta Slabu mi-a mărturisit cu mult simț de răspundere: ”Cred că noi, educatorii, mai mult ca oricine avem posibilitatea de a vedea și de a simți în permanență cum copiii noștri cresc pe zi ce trece, adăugând centimetrilor câștigați în înălțime, noi cunoștințe formându-și noi deprinderi care să-i  ajute în activitatea lor viitoare. Și mai cred că fiecare dintre noi este un grădinar de suflete”. Prin activitatea sa pe care a desfășurat-o la grupa mică s-a ghidat mereu după faptul că orice copil are nevoie de activități conducătoare: comunicarea emoțională afectivă nemijlocită cu cei din jur, diversificarea jocurilor, învățarea, implicarea creativă, dobândirea inițiativei, a responsabilității, comunicarea socială în grupul celor de aceeași vârstă – ca deprindere de bază pentru viața matură de mai târziu.

Prin spiritul său organizatoric special, prin colaborarea cu familiile copiilor a reușit să asigure baza didactico-materială necesară funcționării ireproșabile a grădiniței, cât și un spirit de disciplină și colaborare colegială. Setei, motiv de cunoaștere a copiilor i s-a răspuns cu o grădiniță dotată cu tot ce este necesar: parc de joacă în aer liber, grup sanitar modern în incintă, săli de grupe luminoase și curate încălzire cu cele mai moderne sisteme.

Educatoarea Geta Slabu este apreciată de către săteni, colegi și foștii săi elevi pentru competență profesională, pentru dragostea și dăruirea manifestată față de copiii satului Vorniceni pentru faptul că este la curent cu toate noutățile, perfecționându-și continuu pregătire profesională. De altfel la plecarea mea din grădiniță doamna educatoare mi-a explicat ce înseamnă a fi educatoare : ” A fi educatoare nu e o meserie oarecare, a fi educatoare înseamnă să fii mereu tânăra chiar dacă ți-au trecut prim mână atâtea generații de copii. Alături de preșcolarii mei simt că trăiesc cu adevărat. Le simt suflarea, le simt căldura palmelor, când sfioși mă cuprind de mână,le simt tremuratul degetelor, când mă ating. Pășesc în fiecare dimineață pragul grădiniței și mă străduiesc să fie cât mai plăcut, dar sunt convinsă că o dată ce ai pășit pragul grădiniței trebuie să exiști numai pentru copii, care te așteaptă.”

Etichete:

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2015 Revista Vorniceneanul.Toate drepturile rezervate.

Revista Vorniceneanul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.