CAPRA (Jocul Caprei) Autor, Costantin HAISUC Inainte de a spune ce anume presupune Jocul Caprei în condițiile satului Vorniceni, voi face câteva remarci privind această veche tradiție a poporului român. Jocul caprei sau Capra, ca tradiție în preajama sărbătorilor de iarnă, este foarte vechi. În România, îndrăgit mai târziu, dealtfel, și datorită poveștii Capra cu trei iezi scrisă de Ion Creangă, este cunoscut în satele din toate regiunile ţării, având mai multe denumiri : Capra, Turca, Brezaia. Jocul are o profundă încărcătură simbolică. Animal de cult, în vechime,... 

DIN CARTEA UNUI RAPSOD Autor, prof. Teodor EPURE Fiu al satului Vorniceni, Alexandru Nechifor a fost o personalitate marcantă a comunei, care a contribuit la formarea culturii româneşti în mediul sătesc. Dragostea pentru satul etern, pentru sufletul ţăranului român, talentul şi crezul său poetic s-au cristalizat în versuri de o rară sensibilitate, apărute la Editura Agata, în anul 2007, înmănunchiate în volumul „Rapsozi populari din Vorniceni”. Alexandru Nechifor s-a născut în Vorniceni în anul 1912. A urmat numai patru clase primare. A cunoscut ororile celui de-al doilea... 

7 IANUARIE- OBICEIURI DE SFÂNTUL IOAN Ştie toată lumea, de Sf. Ioan toţi ION-ii îşi sărbătoresc onomastica. Şi sunt atâţia, împreună cu derivatele numelui! Conform tradiţiei, dacă Sf. Nicolae a adus zăpadă, aceasta ar trebui să se ducă. Precizăm aceasta, pentru a şti la ce să ne aşteptăm, din punct de vedere meteorologic. Totodată, flăcăii umblă cu Iordanul, încă din seara de şase spre şapte ianuarie. Ei merg la preotul satului, cerându-i căldăruşa de botez, busuioc şi aghiazmă. Unul din flăcăi este capul, el ducând căldăruşa în care se strâng banii.... 

PLUGUȘORUL (variantă) A consemnat Ionel Bejenaru Aho, aho! Plugurelul mititel, Cu rotițele de fier, Trag băieți vârtos la el. Plugușor cu șase boi: Cei dinainte, Cu coarne frânte; Cei de la mijloc, Cu steble de busuioc; Cei de la roată, Cu coarne `nvoaltă. Hai mai tare cu colacul, Că farmă boii pragul! Avem doi buhai Cu jugul de putrigai, Cu proțapul de mălai, Unde dai, Acolo stai. Hai mai tare cu sămânța; Că mi s-a uscat brăzdița. De urat, am mai ura, Dar mi-e frică c`o`nsera Pe la curtea dumneavostră, Departe de casa noastră. Și avem a trece Peste –o apă rece Și... 

6 IANUARIE – BOBOTEAZA Boboteaza, ziua botezului Domnului, rămâne una dintre cele mai importante sărbători ale Bisericii creștin-ortodoxe. Învățătura ne îndeamnă pe toți la întâmpinarea ei cu ajunare și cucernicie. Întru vestirea ei, preotul, însoțit de dascălul purtător de icoană, purcede a colinda din casă în casă, cântând Iordanul și botezând. Noaptea Bobotezei înseamnă deschiderea cerului, celor care-l văd astfel împlinindu-li-se toate dorințele. Și, cum fetele mari tânjesc după atâtea dorințe, pe primul plan aflându-se măritișul, care să le aducă... 

CÂNTEC DE STEA (Vestirea Păstorilor) A consemnat Ionel Bejenaru Coborât-a coborât, Florile Dalbe, Îngerii Domnului Sfânt, Cu steble de stele’mâini. Dar unde s’au coborât? La Păstori au nimerit Şi din somn i-au deşteptat, La’nchinare i-a’ndemnat. Oile s’au scuturat, Păstorii i-au întrebat: -Ce veste bună ne-aduceţi Târlele de ni le umpleţi Cu lumină şi cântare, De nici oile n’au stare?! -Noi v’aducem veste bună, Veniţi cu noi împreună, Că Fecioarei Maria I s’a'mplinit acum vremea; I-a sosit ceasul să nască Şi... 

În sfânta noapte de Crăciun Muzică şi text: Pandelica Radeş Pe cer steluţele sclipind, Vedem în staul, jos, Cum vitele îngenunchind Se-nclină lui Hristos. Când Steaua mare s-a oprit Revars-o rază sfântă Peste Micuţul ce-a scâncit, Iar Maica Sa L-alintă. La capul Pruncului Iisus Păstorii se închină, Iar Magii, cu greu au ajuns Mergând spre raza lină.

LA CUMPĂNA TIMPULUI Dumitru LAVRIC Modelul contemporan de acţiune al cetei de colindători se recunoaşte uşor în cel propus de Teodor Burada (Istoria teatrului în România) cu peste un secol în urmă: ,,Se întovărăşeau de cu vreme pentru a umbla cu colinda pe la casele locuitorilor, pregătindu-se în acest scop a avea cu ei un buhai, harapnice, un clopoţel sau o talancă (…) şi astfel pornesc de la casă la casă, cântând pe le fereşti colinda Pluguşorului – în tot timpul cât unul din colindători (…) rosteşte acea colindă, ceilalţi care îl însoţesc nu încetează... 

Autor, Ionel BEJENARU Locuri care ţin de un trecut îndepărtat, preistoric, VORNICENII, cei ai ţinutului şi judeţului Dorohoi de altădată, ai judeţului Botoşani de astăzi, cu atestare documentară, înscriu în epocile medievală şi modernă ale istoriei ţării o evoluţie specifică satului românesc, în toate elementele sale, specifică totodată, istoriei Ţării Moldovei şi acestor meleaguri dorohoiene şi botoşănene. Vechi acte medievale – hrisoave, surete – fac trimitere la locuri şi oameni, la regimul proprietăţii, la viaţa economică, la starea şi mişcarea populaţiei.... 

Pentru a face o întregire a atmosferei de sărbatoare a hramului celor doua biserici din sat – Sfântul Dumitru -, redau aici impresiile pe care, copil fiind, apoi tânar și chiar mai târziu, ca adult, le-am trăit la sărbătoarea hramului din Vorniceni. Timpul a adus schimbări și în aceasta privință; totuși, pregătirile și petrecerea acestui hram au rămas în mare măsură aceleași. Cum începe luna octombrie, bărbații și femeile din Vorniceni pornesc pregătirile pentru hram. Cu ani în urmă, gospodarii se sileau să termine mai repede cu recolta de pe câmp, să alegă...