Vorniceneanul

Bine aţi venit!



Meniu

Eşti aici: Prima pagină // Fii din Vorniceni // ALEXANDRU HRIB – Ofiţerul învăţător, vajnic luptător

ALEXANDRU HRIB – Ofiţerul învăţător, vajnic luptător

ALEXANDRU HRIB

Ofiţerul învăţător, vajnic luptător

Prof.  Gheorghe Gherman

 

Aşa cum îl descrie un consătean de-al nostru, Gheorghe Bîgu, Alexandru Hrib s-a născut în 1914, la Vorniceni, a rămas orfan, la 2 ani, dar a crescut sub îngrijirea mamei sale, o femeie deosebit de ageră şi bună. După şcoala de 4 ani, terminată în sat, a urmat Şcoala normală ,,Alex. Vlahuţă” Şendriceni – Dorohoi. A fost învăţător în mai multe comune ale fostului judeţ Dorohoi. În armată a absolvit Şcoala de Ofiţeri de Rezervă, de la Bacău. Până în 1938 a mai lucrat, ca învăţător, la Bârnova – Iaşi, Liveni – George Enescu. Mai târziu, a ajuns sublocotenent, la un pluton de la Ştefăneşti, aproape un an. Era trimis aici că păzească frontiera, alături de grăniceri. În noaptea de 21 iunie 1941, după ora 23, soldaţii au auzit un comunicat important al lui Ion Antonescu: ,,Ostaşi vă ordon, treceţi Prutul! Dezrobiţi din jugul roşu bolşevic pe fraţii voştri cotropiţi, ştergeţi pata de dezonoare din cartea neamului şi umbra umilinţei de pe frunţile şi epoleţii voştri. Treceţi Prutul!”. În cursul nopţii soldaţii au trecut Prutul, sub protecţia artileriei române. Ofiţerul Hrib cu soldaţii săi, şi alţii asemenea au luptat zi de zi, împingând armata sovietică dincolo de Nistru, până la Odesa. Au fost mari pierderi. Se dădeau lupte corp la corp, aproape. La Odesa au căzut 62.000 ostaşi şi 980 ofiţeri. Din cauza marilor pierderi suferite până aici, Regimentul 29 Infanterie a fost nevoit să treacă în refacere, în Dorohoi. Sublocotenentul Alexandru Hrib s-a dovedit a fi inteligent, ager, ingenios pe tipul bătăliilor, devotat, viteaz şi cu grijă de soldaţi, ceea ce a făcut să fie avansat la gradul de locotenent şi decorat cu ordinul ,,Coroana României” cu Spade şi Panglică cu gradul de Cavaler. A condus apoi un pluton de mitraliere în Paşcani, a luptat la Budeşti – Ghica, jud. Neamţ, unde a fost grav rănit şi spitalizat la Focşani şi Slatina. După război a fost iarăşi învăţător în Vorniceni (până la 1 decembrie 1946), după care a fost director al şcolii din satul Boteşti – Neamţ. A fost membru al P.N.T., după 1946 a fost hărţuit permanent de securitate, pentru că s-a opus colectivizării agriculturii.

A avut o activitate anticomunistă în comunele judeţului Neamţ. A fost devastată locuinţa sa din satul Soci. Soţii Hrib au fost prinşi de securitate, cercetaţi la Bacău, bătuţi, dezbrăcaţi, cu picioarele goale, batjocoriţi ca să-şi divulge şi pe alţi prieteni luptători. De aici au fost trimişi la Tribunalul Iaşi unde au fost condamnaţi la 20-25 ani de muncă silnică la Jilava şi Corpul Midia (Canal) şi Aiud; exploatarea minieră Cavnic, unde au fost supuşi unui regim de exterminare. A mai fost trimis să lucreze la Baia Sprie (până în 1958) şi Gherla (până în 1964). Mulţi ,,colegi” de-ai săi, din puşcărie, au murit. Alexandru Hrib s-a întors pe meleagurile noastre, dar n-a fost admis să lucreze ca învăţător, ci ca muncitor la Fabrica de cărămizi Dorohoi, pentru scurt timp, mutat la Centrul de Energie Electrică, dar a fost ,,epurat” şi de aici ca necorespunzător. Până în 1974 a lucrat ca merceolog, iar apoi în agricultură. D-l Gheorghe Bîgu precizează: „hrib a fost un bun român ca şi sutele de mii care au umplut gropile comune, omorâţi de răutatea şi ignoranţa comunistă”. Potrivit principiului ,,timpul decantează şi istoria selectează”, Alexandru Hrib, eroul nostru vornicenean, trebuie ca istoria să-l aşeze şi pe el alături de toţi cei care au luptat, au suferit şi s-au sacrificat pentru binele şi propăşirea neamului românesc.

 

 

 

Etichete:

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2015 Revista Vorniceneanul.Toate drepturile rezervate.

Revista Vorniceneanul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.