Vorniceneanul

Bine aţi venit!



Meniu

Eşti aici: Prima pagină // Fapte recente // Așezarea neolitică de la Vorniceni în ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS, X, 2011

Așezarea neolitică de la Vorniceni în ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS, X, 2011

ACTA  MOLDAVIAE  SEPTENTRIONALIS, X, 2011

 Autor, Dr. Dan PRODAN

         Iată-ne ajunşi la vol. X, 2011 al AMS, editat de Muzeul Judeţean Botoşani. Volumul aniversar cuprinde un Cuvânt-înainte explicativ, Lista colaboratorilor şi Abrevierile utilizate în cadrul periodicului botoşănean (în completare se vor consulta şi: Bibliografia Istorică a României, vol. XI-XII, Editura Academiei Române, 2007-2010 (Abrevieri); AMS, IX, 2010, Botoşani, pp. 12-14), include şase secţiuni tematice, cu articole şi studii inedite.

            Prima secţiune, intitulată convenţional-didactic Epoca veche-arheologie, adună trei contribuţii Ceramica(5)neolitictematice elaborate de Maria Diaconescu (despre aşezarea neolitică de la Vorniceni-Pod Ibăneasa, jud. Botoşani), Aurel Melniciuc (cere tipologizează aşezările Culturii Cucuteni din zona Jijia superioară-Başeu) şi Mihai Cornaci (care prezintă trei emisiuni monetare ale împăratului Traian, cuceritorul Daciei, cu 1905 ani în urmă).

            Următoarea secţiune, a doua, denumită Epoca medie, reuneşte cinci contribuţii care analizează evoluţii istorice derulate între secolele XII-XIX. Astfel, Alexandru Pânzar lansează o ipoteză incitantă referitoare la originea lui Stanislav de Ielova-Rotompan, boier în sfatul Ţării Moldovei la sfârşitul secolului al XIV-lea şi la începutul celui următor. Turcologul Mihai Maxima formulează consideraţii generale referitoare la Brăila otomană între 1538-1711. Andrei-Liviu Prodan prezintă trecutul istoric al Sighişoarei şi oportunităţile turistice ale oraşului-muzeu în aer liber. Maria Del Pilar Chouza-Calo  analizează dubla ipostază a receptării Mariei Magdalena în Contrareforma spaniolă: simbol iconografic şi subiect literar. Daniel Botezatu prezintă evoluţia unor sate din ocolul târgului Botoşani, aflate în stăpânire particulară, între secolele XVI-XIX. 

            Secţiunea a treia, intitulată generos, cronologic-tematic, Epoca modernă, include 10 contribuţii specifice. Nicoleta Delia Vieru şi Paul Narcis Vieru prezintă caracteristicile cadrului natural şi ale urbanizării Municipiului Botoşani în secolele XVIII-XX. Vasile Adăscăliţei analizează evoluţia culturală a oraşului Dorohoi în perioada 1849-1864, sectorul Învăţământ. Dan Prodan conturează ultima etapă cronologică (1989-2011) a bibliografiei tematice Alexandru Ioan Cuza-Unirea din 1859. Gheorghe-Florin Ştirbăţ prezintă concepţia ideologică şi activitatea politică a grupării conservatoare „Centru” în deceniul opt al secolului al XIX-lea. Bogdan Caranfilof structurează caracteristicile conservatorismului românesc, în perioada sa clasică de manifestare, pe direcţiile: origini doctrinare, ideologie, partid politic, guvernare, oameni politici reprezentativi. Gică Manole prezintă un studiu de caz „conservator”: omul politic Titu Maiorescu şi evoluţia relaţiilor sale cu liderul conservator P.P. Carp, de la prietenie la duşmănie politică. Ştefan S. Gorovei publică trei scrisori ale Ecaterinei N. Iorga către Elena Gorovei (1904). Ştefan Cervatiuc prezintă un set de documente inedite despre viaţa şi activitatea profesoarei Ortansa Buzoianu. Sergiu Balanovici reconstituie traseul misiunilor de pace şi de război ale Diviziei 8 infanterie în perioada 1914-1916. Bogdan Popa lămureşte legăturile ideatico-educaţionale ale lui N. Iorga, mare formator de caractere umane, cu mişcarea „Cercetaşilor României”, în perioada foarte grea a Primului război mondial.

            În secţiunea a IV-a, Epoca contemporană, sunt cuprinse 12 contribuţii tematice. Radu Filipescu prezintă problema românilor transnistrieni în dezbaterile Parlamentului României Mari (1919-1937). Ştefan S. Gorovei, harnic editor de izvoare istorice epistolare, publică 11 scrisori ale comunicării letrice între Artur Gorovei şi Constantin Gane, ultimul cu o etapă botoşăneană în  biografia sa. Gheorghe I. Florescu analizează Memoriile lui Nicolae Iorga, ca izvor istoric subiectivo-obiectiv situat între aidé-memoire şi document istoric (la aniversarea Nicolae Iorga 140 / 1871-2011). Iulian-Cătălin Nechifor realizează o radiografie pertinentă, obiectivă, a economiei româneşti în perioada 1948-1958. George-Lucian Arhip ilustrează fotografic câteva momente din viaţa şi activitatea preotului rural Victor Mironescu, de la Miorcani, jud. Botoşani. Gheorghe Median omagiază o victimă a terorii comuniste, dr. Nicolae Merişor, la 90 de ani de la naştere. Ana Florescu prezintă activitatea artistică şi expoziţia retrospectivă ale pictorului Rudolf Schweitzer-Cumpăna. Gabi Gomboş lansează o ipoteză incitantă referitoare la cauza morţii scriitorului Mihail Sadoveanu (1961). Mihai Matei readuce în atenţia noastră activitatea didactico-educativă şi ştiinţifică-de cercetare (cu a sa monografie Pedagogia lui Creangă, la 70 de ani de la tipărirea ediţiei I) a prof. I.D.  Marin, în perspectiva celor 100 de ani de la naşterea sa (1912-2012). Eduard Setnic prezintă câteva impresii ale unor vizitatori la Muzeul Regional Botoşani, în 1960. Violeta Budăi-Damaschin  formulează propuneri de reorganizare tematică a expoziţiei permanente din Casa Memorială „Nicolae Iorga” din Botoşani, după reabilitarea arhitectonică a acesteia în 2010-2011(la aniversarea Nicolae Iorga 140 / 1871-2011). Ionel Bejenaru conturează o secvenţă din activitatea muzeistică a regretatului ştefanolog Leon Şimanschi la Botoşani, în 1961.

            Secţiunea a V-a, Note bibliografice, include 3 prezentări de cărţi şi periodice. Astfel, George Arhip prezintă sumarul publicaţiilor periodice editate de Muzeul Judeţean Botoşani, Hierasus şi Acta Moldaviae Septentrionalis, între 1978-2011. Dan Prodan realizează prezentările generale ale unor cărţi apărute între 2007-2011. Steliana Băltuţă conturează limitele universului antropologic al măştii şi al simbolurilor ei, pe baza unei monografii consacrate acestui obiect mirific, elaborată de Emilia Pavel..

            Ultima secţiune, a VI-a, In Memoriam!, prezintă medalionul Gabriela Zizi Coroliuc, semnat de Ionel Bejenaru.

            Paternitatea şi responsabilitatea ipotezelor, afirmaţiilor, concluziilor etc. din contribuţiile incluse în AMS, X, 2011, aparţin exclusiv autorilor acestora, conform Codului Penal. Acum, după apariţie, nu ne rămâne decât să parcurgem contribuţiile incluse în AMS, X, 2011 şi să manifestăm atitudini ştiinţifice obiective, critice, faţă de analizele, concluziile sau ipotezele formulate în articolele şi studiile periodicului. Volumul următor, XI, 2012, va include contribuţii cu tematici diverse, dar şi referitoare la evoluţii istorice şi aniversări / comemorări specifice zonei Botoşani.

 

*

 

            În cadrul grupajului comemorativ 70 de ani de la trecerea Prutului (1941-2011), periodicele istorice Magazin Istoric şi Historia includ noi contribuţii tematice. Astfel, Magazin Istoric, XLV, nr. 11(536)-noiembrie 2011, pp. 19-23,  publică extrase din “Jurnalul colonelului Vasile Scârneci” de pe fronul anti-sovietic (iulie 1941), secvenţa Forţarea Nistrului, document memorialistic foarte important aflat sub tipar la Editura Militară din Bucureşti, ediţie îngrijită de Adrian Pandea. În continuare, Alexandr Gogun şi Ivan Dereico, istorici ruşi stabiliţi la Berlin, realizează o incursiune “În catacombele Odessei”, între octombrie 1941-aprilie 1942, descriind condiţiile tragice, canibalice, în care a trăit şi a acţionat un grup de NKVD-işti odessiţi, până la auto-anihilarea comandoului fanatic (pp. 24-26). In nr. următor, 12 (537)-decembrie 2011, pp. 43-46, al Magazinului Istoric, se continuă publicarea paginilor “Jurnalului colonelului Vasile Scârneci” cu secvenţa Spre Bug.

            Celălalt periodic lunar, Historia, XI, nr. 119-noiembrie 2011, pp. 48-53, continuă publicarea paginilor “Jurnalului unui preot militar”  pe frontal de Est,  căpitanul Marin H. Dumitrescu, cu amintirile zilnice, pline de tragism belic, din lunile iulie-august 1941. În numărul următor, 120-decembrie 2011, pp. 50-55, istoricii Manuel Stănescu şi Florin Cristescu au exprimat puncte de vedere, plecând de la realităţile perioadei, referitoare la oportunitatea / inutilitatea continuării campaniei anti-ruseşti a armatei române, după cucerirea Odessei la 16 octombrie 1941, pentru cucerirea Sevastopolului şi a Peninsulei Crimeea. În 2012, în periodicele de popularizare istorică amintite, se va continua publicarea unor articole şi izvoare istorice referitoare la campania anti-bolşevică a armatei române pe frontal de Est, în 1942, cu unele extensii temporale.

Etichete:

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2015 Revista Vorniceneanul.Toate drepturile rezervate.

Revista Vorniceneanul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.