Vorniceneanul

Bine aţi venit!



Meniu

Eşti aici: Prima pagină // Arhivă pentru februarie, 2013

Inseamnă că existăm!… Un mesaj de la Angela Nicolae

Vorniceneanul
Vă salut pe toți din aceasta redacție. Mă bucur că pot să mai aflu, și dupa 36 ani ,departe de acele meleaguri ai copilariei mele ,despre cei mai buni profesori, despre oameni satului, modești, cu suflet mare și speranțe in viitor. Citesc cu drag fiecare articol, dându-mi senzația că trăiesc printre voi. Vă iubesc vorniceneni!
Etichete:

Din scrisoarea unui coleg – Ghiță Teodorescu

Vorniceneanul
DIN SCRISOAREA UNUI COLEG Autor, prof. Teodor Epure ”Singurătatea este prețul pe care trebuie să-l plătim că ne-am născut în această perioadă modernă, atât de plină de libertate, de independență și de propriul său egoism.” Natsume Soseki Într-o zi de februarie mohorâtă, cu ceață persistentă și lăptoasă, am găsit în căsuța poștală o scrisoare emoționantă de la colegul meu, Ghiță Teodorescu, care locuiește în prezent într-un orășel frumos de munte din județul Brașov. Cu... 

De ziua ta…

Vorniceneanul
De ziua ta… Scris de I.Dârzu Mamă! tu te-ai născut în a șaptea zi din lună după ce m-ai născut în a șaptea zi din lună tu lumina zilei ai văzut mai târziu cu o lună eu spre raze m-am târât înaintea ta cu o lună și te mândrești că te-ai născut pe 7 în ziua sfântului tău (Teoctist) și te mândrești că m-ai născut pe 7 în ziua sfântului meu (Botezătorul) La mulți ani!

Psalmul zilei a șaptea

Vorniceneanul
Psalmul zilei a șaptea Scris de Traianus Am totul cît Te am pe Tine, Doamne, Şi n-am nimic dacă Te părăsesc. Cîmpii de lumînări nesecerate În ochi-mi duc şi tot Te preaslăvesc. Nevrednic sînt de Tine însuţi, Doamne, Tăcerea mi-i mormînt, pe care-l cresc, Netrebnicul de mine-s o tînjire La porţi de iad şi tot Te preaslăvesc. Călugăr fără schit, n-am vreo chilie În inima-mi pentru vreun cînt ceresc. În leagăn dau mereu tristeţea lunii, Şi-am înfiat-o şi Te preaslăvesc. În orice zi mă nasc şi mor întruna Şi iar mă nasc să mor şi să-mplinesc Condiţia... 
Etichete:

… Limba română m-a născut poet

Vorniceneanul
*** Mama voia să fiu crîng de visare, Prin care ceru-alunecă, încet. Dar într-o noapte—nostimă-ntîmplare— Limba română m-a născut poet. Tata visa sub ierbi în legănare Să-i pot cosi tăcerea din brădet, Dar, lăcrimînd, legitimă mirare, Limba română m-a născut poet. De-aceea-i sărut mîna și îi zic: „Turlă a mea, alunecînd din soare, Fără de tine n-aș fi fost nici boare, Nici plop pe deal, nici clopot, nici nimic.” Inscripție pe catedrala de aur a limbii române Nu se putea să nu provenim dintr-un neam infinit, izvodit din lacrima strămoșilor... 
Etichete:

Testament

Vorniceneanul
Testament Tată!… mi-e proaspăt testamentul din vorbe cu răsteală când lenea-mi, șmecheritul sfărmau străvechea rânduială n-ai vrut hârtie și pecete din cărți severe texte zadarnică tocmeală zdrobit și tu de tunetul din vorbă îți alintai scoborâtorul cântându-i propriile-ți poeme și lesne am deslușit din ele testamentul tău … prima (poemă): tatăl meu este plugar vara el la câmp se duce și bucate îmi aduce… primul (codice): de la înțărcare încoace pâine fără muncă nu se poate
Etichete:

Drept de autor © 2009-2015 Revista Vorniceneanul.Toate drepturile rezervate.

Revista Vorniceneanul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.