Vorniceneanul

Bine aţi venit!



Meniu

Bine aţi venit!

Revista VORNICENEANUL este o publicaţie locală pusă în slujba fiilor satului Vorniceni.
Fondatorii publicaţiei îşi propun să insereze în paginele sale un conţinut, care să vorbească despre fiii Vornicenilor, cu viaţa şi faptele lor.
Cel mai important element al unei comunităţi – omul, de cele mai multe ori, este neglijat.
Cinstirea şi păstrărea memoriei fiilor satului Vorniceni pentru faptele şi contribuţia lor în cadrul comunităţii este, defapt, obiectivul major al acestei publicaţii.

Liceul Vorniceni, promoția 1970
Foto postat de ©Iustin Tristea Promoția Liceului teoretic Vorniceni, 1970  
Vorniceneanul
Primit pentru publicare, mai 2015, de la autor, Costică BÂGU – absolvent al Liceului Teoretic Vorniceni, promoția 1969 Re-revedere Viața ne-a permis prieteni să ne revedem din nou Prin aceste săli de clasă ce păstrează ca ecou Pașii noștri de-altă dată țipetele de copii, Sosiți din diverse sate, mai sfielnici sau zglobii, Ce veneau la astă școală, dornici foc, nevoie mare Să învețe despre lume, despre viață, despre soare, Căci copii eram pe-atunci, veniți din școli diferite, Serioși, dornici de carte, unii cu idei trăsnite. Iar o mână de profesori dedicați cu suflet mare Încercau să ne explice lumea cu a ei splendoare, Tainele acestei vieți sau istoria străbună. Însă noi ca toți elevii ne era gândul la lună; Ce istorii, ecuații, fizică sau chiar chimie? Când colega de-alături e simpatică, zglobie Sau colegul, -Vezi Marița? Seamănă cu Alen Delon. L-am visat chiar astă noapte. Ne plimbam pe un peron. Musai mâine, la ora-n clasă, am... 
Învăţătoarei mele ( Olga Epure)
Autor: Costică Bâgu   Învăţătoarei mele ( Olga Epure)    Ce crud mai este timpul, ne schimbă-nfăţişarea Dar ochii blânzi şi limpezi nu şi-au schimbat culoarea. Aceeaşi voce caldă ce ne spunea uşor: ,,Aşa copile dragă, mai fă un beţişor Mai un cârlig, un zero, acum vom face ,,a”. O dată la lună ne mai şi urechea, Căci noi, copii zburdalnici, uitam că suntem ,,mari” Copii pe care doamna îi socotea şcolari. Ne mai trezeam în clasă că suntem pe toloacă, Dar dânsa cu blândeţe, ne mai mustra oleacă. Şi-ncetul, cu răbdare, timizi sau chiar cu teamă Ne-a învăţat să scriem apoi cuvântul ,,mamă” Să scriem câte-o cifră, apoi să numărăm, Să ne iubim părinţii, desigur să cântăm. Şi-aşa trecură anii cu doamna învăţătoare; Ajuns în clasa a patra, de-acum eram mare, Capabil să discern şi după cum ţin minte Să merg la altă şcoală să am şi diriginte. Dar chiar de timpul trece, mereu, de bună seamă Îmi va rămâne-n... 
REVEDERE (Liceul din Vorniceni)
REVEDERE de  Costică Bâgu         Doamne cum mai trece timpul, acum patruș`cinci de ani Își luau zborul de-aicea o cohortă de puștani Dornici să răstoarne lumea, s-o facă un pic mai dreaptă, Prin efortul lor cel sincer, să o mai ridice-o treaptă. Vise de puștani zănatici, ca la douăzeci de ani Cînd n-ai grijă de nimica, iar părinții îți dau bani; Însă cum căluțul trage tot mai greu la deal trăsura Când ia  prin mreje viața, s-au mai domolit o țâră. Sigur, ne-am adus aportul, după posibilități, Așa cum ne duse soarta și prin diferite părți. Construiam Socialismul cu elan muncitoresc Dar s-au dus dracului toate; când spun asta nu greșesc. Căci totu-i deșertăciune – spune în biblie un tip – Lumea e așa de mare, iar noi fire de nisip – Și zis-a Geniul Eminescu în vestitele lui stihuri… Unii opintesc ca proștii, alții se țin de nimicuri. Iar acum în noua eră de Capitalism sălbatic Ne întâlnim mai albi... 
Vorniceneanul
VETERANUL El e tot ce avem mai drag pe lume, Și-l iubim ca pe un adevărat părinte, E viteazul din poveste ce-a luptat, Și niciodată arma din mână n-a lăsat. Cu sufletul demn, fața luminoasă, Gârbovit și-albit ca zăpada neatinsă, Câte-o lacrimă varsă,când aude, Imnul,Presărați pe-a lor morminte. Cu ochi albaștri ,cu privirea clară, Cu fața suptă,pală,ca de ceară, Își dorea să coacă acasă pâine dulce, Și să fie alături de nepoți ferice. A trăit în focul luptei amare, Când-își îngropa ortacii ,trimitea scrisoare Mototolită,rudelor să știe, Cum e o salvă inamică în tranșee. Își aduce aminte de retrageri, Ieșiri din încercuiri,înaintări, Cum a sprijinit lângă un stejar secular, Un ortac cu viața retezată în zadar. Cu inima română,integru,generos, A luptat pentru un trai mai luminos, A clădit viitorul din piatră și humă, Ce grea i-a fost povara anilor din urmă. N-a cerșit,n-a plâns și niciodată n-a crâcnit, A luptat... 
Vorniceneanul
LANUL DE GRÂU Cu ochii reci de pește clipindu-mi viclean, Priveam cum soarele se-neacă după deal, Cum spicul stă suflet lângă suflet în lan, Iar păsările cristaline stau pe-un ram. Țăranul simte cum murmură pământul, Știe când de unde și cum bate vântul, El a făcut să crească spicul înalt și bogat, Pentru el lanul de grâu nu e lucru complicat. Simte cum noaptea, bobul de grâu intră în case, Cu o cavalerie de spice luminoase, Mai întâi cu o unduire ușoară, Și apoi cu un miros dulce de floare rară. A scos bobul întreg din chingile unor geruri, Din capriciile unei primăveri întinse, Din lipia unei veri, toate au fost învinse, În clipele de aur ale marilor vise. Lanul de grâu e avuția tuturor, Vis al câmpului mărginit,biruitor, Unde-și scaldă privirea orice trecător, Admirând lanul de spice aromitor.
Vorniceneanul
Mediul școlar, la Vorniceni Reîntâlnire de suflet: promoțiile liceului E o obișnuință, ca anual, la Vorniceni, prin grija directorului școlii (urmașa liceului teoretic), prof. Eugen Murarșu, să se organizeze întâlnirea foștilor liceeni din Vorniceni. Sâmbătă, 30 mai 2015, vor fi prezenți aici, la fostul liceu, azi școală gimnazială, cei care au rătăcit după absolvire prin diferite locuri și  îndeletniciri diverse, ocupații profesionale, în cele mai multe cazuri, cu serioase răspunderi sociale. Acțiunea va cuprinde o agendă adecvată: – între orele 8-9, primirea invitaților; – pâna la ora 10, se vor vizita localurile școlilor și, recent înjghebat, ,,Muzeul de etnografie a comunității locale Vorniceni”, organizat prin osteneala cadrelor didactice din comună sub coordonarea directorului Murarașu; – apoi, 10 -11, va fi un curs festiv și după aceasta va urma reînprospătare socializării, un protocol  de ospitalitate tradițională a... 
Vorniceneanul
Primit pentru publicare: 20 mai 2015 Autor: Niculae-Virgil SANDU, publicist Publicat: 22 mai 2015 O suită a sărbătorilor cu caracter spiritual-patriotic Luna Mai din acest an ne oferă o suită de sărbători cu o puternică încarcătură spiritual-patriotică ce ne aduce în atenţie și ne îndeamnă, cât mai este în puterea noastră, să ne păstrăm conştiinţa trează din mândria că suntem români, că suntem un popor cu o identitate de limbă și credinţă bimilenară zămislit pe acest ,,sfânt teritoriu”. Suita sărbători lor care domină în această lună este marcată de două date calendaristice cu profunde semnificaţii aniversare şi comemorabile, în speţă 9 Mai cu o triplă semnificaţie pentru România: a/ Proclamarea Independenţei de Stat a României de la 1877; b/ Ziua Victoriei – un moment istoric memorabil care a marcat încheierea celui.de Al Doilea Război Mondial în Europa; c/ Ziua Europei – 65 de ani de la lansarea ideii de Unitate europeană,... 
Vorniceni. Omagiu eroilor: Ursache Costache și Ursache C. Costache
Consemnat de Ion Istrate Omagiu eroilor: Ursache Costache (tatăl)  și Ursache C. Costache (fiul) Ursache Costache a fost declarat, prin ordin de front, erou în luptele de la  Mărășești. S-a întors acasă fără un picior. Ca răsplată pentru actul de eroism din Primul Război Mondial, ca veteran și invalid de război, a primit 5 ha de teren în marginea satului Vorniceni, în locul numit Caradica, unde a plantat pe toată suprafața vita de vie dintr-un soi adus din dealurile Cotnarului. In partea de nord, la marginea viei a plantat nuci, croind o alee unde staționau carele în timpul culesului strugurilor. Ursache C. Costache, fiul lui Costache și Frăsina, născut la 17 iunie 1909, în Vorniceni, a participat la luptele pentru eliberarea Basarabiei și la Cotul Donului –  în Al Doilea Război Mondial.  Tunar, artilerie grea, Regimentul 29 Artilerie, a susținut focul unui atac al armatei române și a fost rănit, situație care i-a provocat spargerea timpanelor,... 
Vorniceneanul
Poezie dedicată Eroilor neamului românesc “Nu plânge, Maică Românie, Că am să mor neȋmpărtășit! Un glonț pornit spre pieptul tău, Cu pieptul meu eu l-am oprit…. Nu plânge, Maică Românie! E rândul nostru să luptăm Și din pământul ce ne arde Nici o fărâmă să nu dăm! Nu plânge, Maică Românie! Pentru dreptate noi pierim; Copiii noștri, peste veacuri, Onoare ne vor da, o știm! Nu plânge, Maică Românie ! Adună tot ce-i bun sub soare; Ne cheamă și pe noi la praznic, Când România va fi Mare!” Versuri republicate cu grija d-lui Madalin Jâjie
Vorniceneanul
Republicare Publicare initiala: 8 iun.2013   Această poezie este scrisă de comandor în rezervă aviator Adrian Mierluşcă, Scriitor militar, Este trimisă la redacție de Angela Nicolae. ,,Eroii noştri sunt stejari şi vulturi Şi flori de câmp, tot câmpul românesc; De două mii de ani şi mai din urmă, După furtuni, aici se regăsesc! Când ridicăm un bulgăre de glie, În el respiră-un frate legendar; El s-a luptat, cât l-a ţinut fiinţa, Să ţină vie borna la hotar! Eroii noştri n-au fost supraoameni Şi nu şi-au vrut din marmore statui; Ei năzuiau să-şi crească rodu-n brazdă, Să nu devină prada nimănui! Şi mai doreau ca celor dragi de-acasă Să nu le fie sufletul durut Atunci când coasa seceră destine, Cu sunetul viorilor de lut… Eroii noştri sunt stejari şi vulturi Şi flori de câmp, tot câmpul românesc; Când sfărâmaţi un bulgăre de glie, Să ştiţi că-i trup din trupul strămoşesc! Şi când priviţi în zarea neumbrită, Peste meleaguri... 
Vorniceneanul
Așa s-au născut…   Femeia a luat din țarină pământ fierbinte, Pământ eroic din pământul patriei ce plânge, Pământ din care vor crește spicele copilandre, Ca apoi în bătaia vântului să se legene. Și-a suflecat mânicile și un copil a născut, Din albastrul mărgean al cerului,ochi i-a făcut, Cu rochița rândunicii și bujori l-a îmbrăcat, Ca să-i dea viață,pe Mircea, Ștefan,Iancu i-a chemat. Copilului i-au dat suflare,din suflarea lor, I-au pus inimă eroică din inima lor, Într-o mână i-au pus un paloș,să apere țara, Iar în alta o floare ca să lumineze seara. Așa s-au născut eroii acestui brav popor, Din rănile adânci care totuși încă mai dor, Ei sunt și patria și puterea și lumina, De care se bucură națiunea totdeauna.

Drept de autor © 2009 Revista Vorniceneanul.Toate drepturile rezervate.

Revista Vorniceneanul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.