Vorniceneanul

Bine aţi venit!



Meniu

Bine aţi venit!

Revista VORNICENEANUL este o publicaţie locală pusă în slujba fiilor satului Vorniceni.
Fondatorii publicaţiei îşi propun să insereze în paginele sale un conţinut, care să vorbească despre fiii Vornicenilor, cu viaţa şi faptele lor.
Cel mai important element al unei comunităţi – omul, de cele mai multe ori, este neglijat.
Cinstirea şi păstrărea memoriei fiilor satului Vorniceni pentru faptele şi contribuţia lor în cadrul comunităţii este, defapt, obiectivul major al acestei publicaţii.

Vorniceneanul
ÎNCĂLZITORUL PLANETEI Când îmi îndrept spre cer privirile de gheață, Soarele fierbinte-mi scaldă întreaga față, Florile se bucură cu lacrimi de rouă, Și-și încălzesc sufletul cu lumină nouă. Soarele e un copil vesel și blond, Mă apropii de el când e tot mai blând, Și mă bucur însumi de lumina lui, Când stăpânește regatul cerului. E zâmbetul vieții și al frumuseții, Și îl iubesc încă din tinerețe, Adesea-l prind în căușul palmelor, Și-mi spăl ochii și dorul lacrimilor. Aleargă ani de ani, lună de lună, pe câmp Să încălzească scumpul nostru pământ Cu ochii umezi, i-am zâmbit în față, Când sorbea dulceața florilor dimineața Razele sale dulci de primăvară Mă-ncălzesc pe dinăuntru și dinafară, Îmi umple inima de veselie, Doar veselia e copilărie. Când obrajii-mi sunt limpeziți de soare, Și în ceruri e tot mai mare sărbătoare, Îmi ascund clipele cele mai grele, Într-o margine a inimii mele. Aș pune mâna-n piept soarelui... 
Vorniceneanul
Sărbătoarea sau hramul „în veac” al Sfantului Mare Mucenic Dimitrie – Izvorâtorul de mir – la Vorniceni – la a fost redată cald, minunat, cu bucurie prefirată în cheie nostalgică,  de către Prof. Octavian Ionescu. Dimitrie al Tesalonicului este, alături de ucigătorul balaurului – Sfântul Mare Mucenic Gheorghe – unul dintre sfintii militari victorioși ai războaielor nevăzute  în care scorpia și/sau fiara cu șapte capete au fost, mai curând, ispite seculare.  Tocmai de aceea, în Mineiul pe octombrie – la fila 401 se zice „… Mucenice a lui Hristos, Dimitrie, precum oarecând [auziți cît de frumos sună?! n.n. I.P.] și înălțarea și îndrăzneala cele dobitocești le-ai surpat cu har dumnezeiesc și pe viteazul Nestor la locul de lupte l-ai întărit cu puterea crucii, așa și pe mine mă întărește purtătorule de lupte … împotriva demonilor și patimilor celor de suflet pierzătoare …” Dacă... 
Apariţie editorială de excepţie: IN MEMORIAM OCTAVIAN IONESCU (1901-1990)
Primit pentru publicare: 23 oct.2014. Autor: Avocat Ana Maria MALUȘ Postat: 24 oct.2014 In memoriam Octavian Ionescu (1901-1990) Autori cărții: Tudorel Toader, Marina Mureşanu Ionescu, Lucian Ionescu (ed.)   In memoriam Octavian Ionescu (1901-1990) (ISBN: 978-606-714-011-8) a apărut recent la Editura Universităţii Al. I. Cuza din Iaşi, fiind publicată în cadrul colecţiei Personalităţi ale Universităţii “Al.I. Cuza” din Iaşi şi însumând un număr de 548 pagini (format 17 x 24 cm.). Lansarea cărţii a avut loc joi, 23 octombrie 2014, în Aula „Mihai Eminescu” a Universității „Al. I. Cuza” . Această carte, dedicată unei personalităţi marcante, este, la rându-i, semnată de Tudorel Toader (profesor universitar doctor, judecător la Curtea Constituţională a României) şi Marina Mureşanu Ionescu (profesor dr. la Facultatea de Litere a Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi) și prof. dr. univ. Lucian Ionescu, în calitate... 
Vorniceneanul
Pentru a face o întregire a atmosferei de sărbatoare a hramului celor doua biserici din sat – Sfântul Dumitru -, redau aici impresiile pe care, copil fiind, apoi tânar și chiar mai târziu, ca adult, le-am trăit la sărbătoarea hramului din Vorniceni. Timpul a adus schimbări și în aceasta privință; totuși, pregătirile și petrecerea acestui hram au rămas în mare măsură aceleași. Cum începe luna octombrie, bărbații și femeile din Vorniceni pornesc pregătirile pentru hram. Cu ani în urmă, gospodarii se sileau să termine mai repede cu recolta de pe câmp, să alegă oile din turme, să aducă vitele de la cârduri, să facă ordine și curațenie în gospodarie, să meargă la târguri pentru a cumpăra băuturi, de mâncare sau îmbrăcăminte; gospodinele, acum ca și atunci, pregătesc oalele pentru sarmale, ung cuptoarele pentru copt plăcinte, grijesc casele pe afară și pe dinăuntru, ca la Paști. Tineretul se ocupă de găteli și de petrecerile ce... 
Vorniceneanul
SATUL DIN NOI   În satul meu albit de miresme crude, Un murmur de holdă în iarbă s-aude, Și din fântâni sună izvoare de lumină, Când luna pe dealuri din fluiere suspină. Satul meu drag cu fire de iarbă crude, Îndrăgostit de veacul ce arde-n iubire, Mă cheamă mereu în liniște fierbinte, Cu gând de mărire la vremea de-mplinire. S-ascult pe săteni cum deșteaptă pământul, Și nu vor niciodată  să-i audă vântul, S-aud cum pământul plânge când îl ară, Ca să ajungă pâinea în întreaga țară. Ei s-au născut demult din inimi de revoltă, Cu un chip luminos ca soarele de baltă, Cufundați în gânduri ,ca în fântâni de piatră, Și-s iubitori de viață adevăr și vatră. Ei cunosc cel mai bine pământul și luna, Cunosc mersul aștrilor ce ne dau lumina, Truda pentru ei e nobilă și sfântă, Și cu bărbăție pământul îi ascultă. Ei sunt fântâni în drumul meu cu ape line Au purtat efervescența multor destine, Ei sunt aștrii diminețelor... 
Vorniceneanul

TOAMNA


12 Oct , 2014
Autor, Teodor Epure   TOAMNA   Se apropie toamna cu pași mici, arămii, Pădurea își dezbracă hainele ruginii, Crizantemele înfloresc prima oară, Și de pe munte turmele de oi coboară. Toamna pornește tiptil prin vinete-amurguri, Trece printre vrejuri,printre veștede ramuri, În pustiuri dispar oaze îndepărtate, Peste tot se rostogolesc frunzele moarte. Pământul  greu cade în nopți cuprinzătoare, De lângă stelele în singurătate, Oamenii lucrează din zori până în noapte, Să-și adune recoltele tot mai bogate. În nopțile adânci cu nori de ninsoare, Crengile trosnitoare plâng cu disperare, Lupii au ieșit în cete la vânătoare, Și-și potolesc foamea cu tinere mioare. În ecou de munte se zbate larga mare, Vântul spulberă nisipul fără-ncetare, Oaspete ce zdrobește orice nepăsare, Și-n suflet arde o rece îngrijorare.
Vorniceneanul
  AMURG DE PRIMĂVARĂ   Tot îmi vin în minte acele amurguri, Când fluturii-nserării plonjau printre dealuri, Lumina se retrăgea și se mistuia-n flori, Iar dragostea anilor mei trecea prin fiori. În ceasul înserării când eram flămând, Mă așezam încet lângă sobă plângând, Așteptam să sosească mama în casă, Să aprindă repede lampa de pe masă. Când ștergea sticla de lampă afumată, Era cea mai frumoasă clipă așteptată, Clipa ritualului aprinderii lămpii, Clipa bucuriei și a fericitii. Am rămas în fața cercului de lumină Cu gesturi lente și privire senină, Iar mama își dezvelea broboada de prisos, Lăsând pe spate părul lung și mătăsos. Tăceam și priveam totdeauna fascinat, Chipul mamei care strălucea minunat, Doream ca acel timp prețios de seară, Să radieze lumini cerești o vară.  
Vorniceneanul
Sursa primară: www.luceafarul.net Autor: Ion N. Oprea, 7 oct.2014                      Adevărata obârşie a poporului român Rugăciunea ,,Tatăl nostru” a celţilor, cunoscută de Bogdan Petriceicu Haşdeu, speranţă de cunoaştere a scrisului dacilor O lucrare, rugăciunea Tatăl nostru, publicată în anul 1715 de istoricul englez Chamberlayn, în peste o sută de limbi, printre care figurează şi două forme nominalizate a fi  în limba română din Walahia, cunoscută şi de către Bogdan Petriceicu Haşdeu, se naşte speranţa cunoaşterii mai îndeaproape originalul scrierii dacilor. Recomandându-ne să vedem Principie Filologia comparativa asio-europee, Bucureşti, 1879, p. 91 şi următoarele, Valeriu D. Popovici-Ursu reproduce în volumul Adevărata obârţie a poporului român, p. 46-47, Editura Gedo,Cluj, 2012, după B.P. Haşdeu, Tatăl nostru, în două texte româneşti, prezentate şi în lucrareadin 1715 a englezului Chamberlayn: Tatăl... 
Vorniceneanul
MOLIDUL   cu vârful său semeț ce se înalță în nori, să sprijine cerul secătuit de puteri, Molidul însuși robust și nepretențios, E povestea unui adevărat Făt-Frumos. Trunchiul său lovit scoate un sunet minunat Ca un diapazon ce în el a adunat, Suspinul crengilor adiate de vânt, Susurul  izvoarelor ce țâșnesc din pământ. Portul său de o eleganță aparte, Trunchiul său perfect fără ramuri uscate, Coroana sa-ngustă,ce l-a -nzestrat natura Sunt cu adevărat arcuș de BUCOVINA., Meșterii pricepuți îl trăgeau la rândea, Și îl lucrau cu grijă ca pe o comoară, Iar molidul însuși cu drag îi asculta Prefăcându-se deodată în vioară., Din lemnul său se fac viori și contrabase, Violoncele și piane valoroase, Este liderul sfânt al arborilor țării, Un semn viu și veritabil al prosperării. Molidul este aurul verde al țării, Ce cântă pe marile scene ale lumii Este pâinea industriei forestiere, Încântătoare și minunată avere. //
Vorniceneanul
ACASĂ     Stau acasă pe un butuc de lemn acum, Ș-ascult o mierlă cântând vesel peste drum, Grădina-i parfumată de mărarul verde, Chipul tău senin în ochii mei se pierde. În liniștea curativă privesc lumina, Cu dor întreg arzând te mângâi cu privirea, La tine vin cu gândurile curate, Și cu înțelepciunea ceasului de noapte. Îmi arunc ochii triști din iarbă în frunze, Încet mă apropii de sânul unei raze, Și mă -nalț înspre seninul cer necuprins, Când pe pletele-mi de soare cald fulgi au nins. Ades surâsul tău tăcere e de floare, Tristrțea din jur mă frige și mă doare, Ce contează dacă tristețea a fost cândva, Când există mângâierile cuiva?
Vorniceneanul
Sursa primară: www.luceafarul.net Autor: Ion N. Oprea   Adevărata obârşie a poporului român Denumirea veche a Indiei fusese ARIAVARTA, ţara arienilor, spune J. Nehru „În drumul spre India, spun şi N. Miulescu şi T. Diaconu în Dacia-Ţara zeilo-Da.kşa-Ţara  zeilor, Editura Obiectiv, Craiova, 2005, ei ar fi creat oraşele Harappa şi Mohenjo Daro, din Pakistanul de astăzi, aparţinând Civilizaţiei Indus, urmate de civilizaţia Djoneker şi Tebanhon-Daro prin anul 2000 î. Hr., apoi Ihukar”. Şi argumentează autorii citaţi mai sus: „Supoziţia noastră se bazează pe faptul că aceste oraşe se găsesc în calea parcursă de strămoşii noştri în drum spre India şi că aşezările au fost întocmite cu un sistem de apărare exact cum rezultă din cărţile  vedice, cum trebuiau găsite  sau apărate locurile unde ei urmau să se stabilească, pentru  a se apăra de eventuale atacuri ale unor populaţii războinice”. În  continuare ei prezintă şi alte... 

Drept de autor © 2009 Revista Vorniceneanul.Toate drepturile rezervate.

Revista Vorniceneanul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.