AUREL MURARAŞU – INTELECTUALUL PROGRESIST – , ,,ÎMBLÂNZITORUL BERBECILOR MOLDAVI” Autor, Ion ISTRATE ,,(…) Căci rupţi sunt ca din tare stâncă Românii orişiunde cresc. (…) Din coasta Daciei şi-a Romei În veci s-or naşte pui de lei.” (Pui de lei, de Ioan Neniţescu) Sunt cel puţin două argumente, care susţin titlul acestui scurt studiu biografic. Iniţial, mă gândeam că se potriveşte ,,îmblânzitor al leilor moldavi” pentru că, uneori, la orele de educaţie fizică, la Liceul Teoretic din Vorniceni, unde l-am avut ca profesor pe Domnul Aurel Muraraşu, auzeam: ,,Hai leilor!” sau ,,Hai leoaicelor!”. Foarte des, fiind atent la comportamentul elevilor, nu numai la orele de clasă, se adresa: ,,Măi berbecule!” sau ,,Berbecuţilor!”. Ce altă poreclitură s-ar potrivi junilor vorniceneni? Mai aproape de ceea ce îl defineşte pe vornicenean este cognomenul din titlu. Leul în confruntările şi în demersurile sale pentru a captura... 

De la ce vârstă pot copiii să înceapă să utilizeze computerul? Olimpius Istrate Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Universitatea din Bucureşti email: olimpius.istrate@elearning.ro Articole recente atrag atenţia asupra vârstei de la care copiii ar putea sa fie lăsaţi să lucreze la computer. Unii experţi susţin că elevilor ar trebui să li se interzică utilizarea computerelor în şcoli până la vârsta de 9 ani, deoarece utilizarea prematură a tehnologiei le diminuează, în timp, volumul şi concentrarea atenţiei. Alţi cercetători ridică problema utilizării excesive a computerelor şi a Internetului de către copii acasă, fapt care poate afecta negativ performanţele şcolare. Fără a fi neapărat o pledoarie pentru utilizarea TIC de la vârste cât mai fragede, acest articol încearcă să pondereze viziunea negativistă, constituind o invitaţie la reflecţie avizată şi la o interpretare pe criterii utilitariste, contextualizate şi raţionale... 

RĂZMERIŢA VORNICENENILOR Autor, Teodor EPURE „Adevărul, oriunde l-ai căuta, nu se înfăţişează uşor. Trebuie să te cobori foarte adânc ca să-l găseşti”. (François Guizot) Era într-o zi de august a anului 1949. Soarele îşi scosese capul de după perdeaua de nori întunecaţi. În bătaia razelor calde ale soarelui, ţăranii se îmbulzeau, când într-o parte, când în alta, bombănind şi blestemând, să ajungă cât mai repede la primărie. Atmosfera era încărcată din cauza unor veşti rele pe care le tot auzeau de câteva luni, de când venise la putere guvernul comunist, condus de dr. Petru Groza. Se zvonea că se doreşte înfiinţarea colhozurilor şi la noi. Câţiva cetăţeni care fuseseră prizonieri în Uniunea Sovietică în urma celui de-al doilea război mondial au cunoscut îndeaproape viaţa din lagărele din Siberia dar şi unele momente ale traiului colhoznicilor sovietici, pe care le-au povestit tuturor. În urma răspândirii acestor informaţii,... 

Un alt portret de veteran – Jan Bădărău Autor, Gheorghe GHERMAN Acest vornicenean, ,,get-beget” prin naştere şi prin întreaga sa activitate, locuieşte la ,,doi paşi de şcoala din deal” aşa cum se ştie. Acum are 88 de ani şi a dat viaţă la 8 copii din care 5 băieţi şi 3 fete, răspândiţi aproape în toată ţara (Bucureşti, Ploieşti, Slobozia, Botoşani, Leorda şi în sat). În anii 1943-1944 a fost militar şi a luptat în armata română condusă de Mareşalul Ion Antonescu pentru eliberarea Basarabiei. La 2 martie 1944 a fost rănit şi luat prizonier de Armata Roşie, muncind în zona Ural-Siberia. Printre cei 100 de prizonieri se aflau şi 12 vorniceneni care au fost închişi în vagoane de vite, sigilate, fără a avea posibilitatea de a ieşi în aer liber. De abia la Odessa câte doi prizonieri, supravegheaţi îndeaproape, erau scoşi şi duşi să bea apă mai proaspătă. Chinuiţi de foame, sete şi păduchi (pe care-i dădeau jos de pe picioare cu... 

CIOBANAŞ DIN VORNICENI Autor, Mariana ADĂSCĂLIŢEI Toţi copiii aleargă vara După fluturi, caprioare, Numai eu stau singur,singur Pazesc turma de mioare. Frate-mi este doar un câine Ma-nsoţeşte toată vara, Alergăm dupa oiţe De cu zori şi până seara. Şi când vine zi cu ploaie E mai greu,dar n-ai ce-i face, E mai lungă parcă ziua Insă, ciobanaş îmi place. Câinele mi-e bun tovaraş Doarme pe genunchii mei Îmi aduce ‘napoi turma…. Mai aleargă după miei…. Iau cu mine fluieraşul Şi cânt oilor de jale Cucul cântă prin poiene Mierla cântă prin ponoare. Fluierul, oile şi-un câine Mi-au fost fraţi, mi-au fost tovaraşi Parcă-aş vrea să-ntorc anii Şi copil să mai fiu iaraşi. Să mai dorm noaptea la stână, Tata să-mi spună poveşti Ai plecat copilărie Şi tu tata…..unde eşti?

Muzeul Judeţean Botoşani în expoziţiile internaţionale de la New York şi Oxford În istoria fiecărei ţări există o epocă prin care aceasta se plasează pe un loc fruntaş şi străluceşte. Cât priveşte spaţiul românesc, această perioadă se află la începutul istoriei sale, acum mai bine de cinci milenii, în epoca neo-eneolitică ce a cunoscut câteva civilizaţii excepţionale –Gumelniţa, Cernavodă, Vinca, Bodrokeresztur, Hamangia, Boian, ale căror manifestări artistice, spirituale întrec în valoare civilizaţiile europene contemporane lor, dar care sunt foarte puţin cunoscute în afară. Acestora li se alătură cultura Cucuteni, civilizaţie de o inegalabilă originalitate ce s-a dezvoltat pe un spaţiu extins de cca 350.000 km2. Creaţiile acestor civilizaţii pot fi considerate adevărate comori naţionale, repere pe harta culturală a Europei. Muzeele şi arheologii au considerat necesară organizarea unor expoziţii internaţionale dedicate neoliticului... 

O carte de tezaur : « Oieritul în satul Vorniceni » A consemnat Ion ISTRATE Aşa îndrăznesc să cataloghez cartea ,,Oieritul în satul Vorniceni”, scrisă de Constantin Haisuc, el însuşi fiind un “om de patrimoniu”, cum îi place să spună Lucia Olaru Nenati, atunci când vorbeşte despre oamenii devotaţi şi consecvenţi în munca lor de a descoperi, conserva şi promova tradiţiile noastre şi patrimoniul cultural românesc. Cartea lui Constantin Haisuc a apărut, în 2008, la Editura Agata şi a fost rapid receptată de etnografi, istorici şi lingvişti. Ce l-a determinat pe Constantin Haisuc să întreprindă un astfel de demers o spune chiar Dumnealui: ,,(…) această lucrare a fost pasiunea mea… pentru a contribui la păstrarea tradiţiilor ciobanilor din Vorniceni care, de sute de ani, rămân neschimbate, indiferent de necazurile pe care le-au de întâmpinat: secete, războaie, regimuri politice potrivnice. (…) oaia a fost animalul care a asigurat... 

Un obicei strămoşesc descris de Constantin Haisuc Autor, Prof. Marcel Dupu “NU IDEILE ÎN SINE SUNT INTERESANTE CI OAMENII CARE LE PRACTICA SI LE TRAIESC” MARIN PREDA Într-o lume guvernată de fanteziile legendelor comerciale, apare un strop de concret ilustrat despre viaţa şi munca păstorilor din ţinutul nordic la Moldovei, mai exact, comuna Vorniceni, judeţul Botoşani. Cartea «Oieritul din satul Vorniceni» reprezintă o descriere a oieritului din această parte a Moldovei, ca o necesitate a supravieţuirii locuitorilor de pe aceste meleaguri de-a lungul veacurilor. Autorul a cuprins, în pagini valoroase, esenţa acestei îndeletniciri de pe vremea strămoşilor daci, subliniind sensibilitatea omului în directă colaborare cu natura. Dând dovadă de profunzime, nu realizează doar o monografie despre oierit, ci oferă cititorului o fină introspecţie în universul românesc, pornind din zona natală unde a copilărit şi a trăit pe viu aceste evenimente. Zugrăvirea... 

O MONOGRAFIE A OIERITULUI Autor, Prof. Gheorghe GHERMAN „Satul Vorniceni este într-o hârtoapă… Oamenii sunt muncitori… Ei au vite şi mai ales oi… Din laptele oilor oamenii fac caşcaval şi brânză zisă sburată… Mulţimea cultivatorilor face brânza ordinară şi urdă…” (I. Ionescu de la Brad, Agricultura din judeţul Dorohoi, 1865). Oaia, animalul drag tuturor, din mai toate gospodăriile ţărăneşti, a fost dintotdeauna nu numai sursă de hrană ci şi de „suflet” din sufletul neamului românesc. Balada populară „Mioriţa” o regăsim în tot mai multe variante, pe meleagurile româneşti. „Dar cea mioriţă Cu lâna plăviţă De trei zile-ncoace Gura nu-i mai tace Iarba nu-i mai place. ………………………………… -Drăguţule bace! Dă-ţi oile-ncoace La negru zăvoi Că-i iarbă de noi Şi umbră de voi Stăpâne, stăpâne, Îţi cheamă ş-un câne Cel mai bărbătesc Şi cel mai... 

O sărbătoare de suflet… la Vorniceni A consemnat prof. Gheorghe GHERMAN În ziua de 13 mai 2010, Ziua eroilor şi Înalţarea Domnului un grup de elevi ai Şcolii nr. 1 ,,Prof. Octavian Ionescu” au participant la o emoţionantă activitate cu tematica adecvată, la monumentul ridicat în cimitirul satului, pentru comemorarea celor cazuţi pe câmpurile de bătălie din Bulgaria, în 1877, în timpul Primului şi celui de-Al Doilea Razboi Mondial. Cu aceasta ocazie participanţii, cetăţeni ai satului Vorniceni au avut ocazia să-şi aducă aminte şi de unii dascăli ai multor generaţii de copii care au învăţat pe băncile şcolii, decedaţi: Olaru Dumitru, Şalaru Ioan, Şalaru Maria, Maxim Ioan, Muraraşu Ioan, Muraraşu Maria, Padureţ Dionisie, Istrate Constantin, Panzaru Mihai, Panzaru Teodora s.a. Totodata fostii elevi ai promotiei 1961 – 1962, ai clasei a VII-a au comemorat si pe fostii lor colegi disparuti. Elevii au cântat cu emoţie şi entuziasm...